Ignat. Ce să NU faci pe 20 decembrie

Ignat este o sărbătoare populară, iar în tradiția românească există o serie de tradiții și obiceiuri legate de această zi. Ignat Teoforul este sărbtorit pe 20 decembrie ca martir.

Tradiții și obiceiuri de Ignat

Se spune că în seara de Ignat se taie coada de la un dovleac și se păstrează. Potrivit tradiției, este un bun leac de bube dulci la copii.

De asemenea, se spune că în această noapte vrăjitoarele umblă să ia belşugul casei. Din acest motiv se presară mei şi sare împrejurul casei, al hambarelor şi al curţii.

În ziua de Ignat se sacrifică porcii. Tradiția spune că dacă porcul este negru, se ia o bucată din untura lui şi se duce la biserică de Bobotează, să fie sfinţită de preot. Apoi poate fi folosită de cei care au dureri de picioare sau junghiuri.

Inima porcului dă anumite semnale, în trradiția populară. Se spune că dacă în inima porcului se găseşte mult sânge ”îngheţat” este semn că stăpânul va avea noroc la bani.

Splina porcului este cea care indică durata iernii. Dacă splina este groasă în capăt, e semn că va fi o iarnă grea, cu multă zăpadă. Dacă splina este subţire arată că va fi iarna săracă în omăt, iar anul nou nu va fi îmbelşugat.

Ce nu este bine să faci pe 20 decembrie, de Ignat

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate. Întreaga zi este dedicată doar tăierii, sortării şi preparării specialităţilor din carne de porc. Singura activitate permisă în ziua de Ignat este tăiatul porcului.

Este interzis spălatul rufelor, cusutul, torsul lânii sau măturatul.

Sărbătoarea trebuie ţinută cu sfinţenie de femeile însărcinate, pentru a naşte prunci întregi la trup şi minte.

Alte obiceiuri de Ignat

De regulă, la tăierea porcului cei miloși din fire nu e bine să ia parte deoarece porcul moare cu mai mare greutate. Mai mult, carnea va fierbe mult mai greu. Bătrânii de la țară spun că după ce porcul este tăiat, pârlit și spălat, se recomandă punerea unei pături peste el și un copil să-l încalece. Astfel, anul viitor va fi unul lipsit de boli și plin de bogății, sănătate și prosperitate.

Pentru că cei care taie porcul să fie iertați de uciderea voită a animalului, este bine ca ei să rostească cuvintele: Ignat, Ignat/ Porc umflat, iar înainte de a-l sacrifica să spună: Doamne ajută, să-l mâncăm sănătoși.

În regiunea Teleormanului, există o datină veche care spune că pe fruntea copiilor trebuie făcut semnul crucii cu sângele animalului sacrificat de Ignat. Astfel, se crede că aceștia vor fi sănătoși și roșii în obraji în anul ce vine.

Unul dintre momentele unice în cadrul ritualului anual al tăierii porcului este scosul splinei. Se obișnuiește ca toți participanții să amuțească preț de un minut pentru că e lucru mare.

Conform tradiției populare, splina porcului de tăiat reprezintă cel mai de încredere „oracol” de consultant când vine vorba de năprăsnicia iernii. Dacă la partea dinspre capăt splina este groasă, iarna va fi una grea, cu multă zăpadă, în timp ce vara va oferi o recoltă bogată.

Totuși, dacă splina este subțire iarna nu va aduce foarte mult omăt, ci va fi mai degrabă geroasă iar primivara își va face apariția mai repede. În schimb, anul nu va fi la fel de îmbelșugat.

Nicio zi de Ignat nu este completă fără împlinirea obiceiului împământenit, și anume Pomana Porcului. Așa ceva nu paote și nu va fi omis niciodată de către cei care țin cu sfințenie această sărbătoare. După ce porcul este tranșat, gospodarul va alege cele mai fragede bucăți de carne și i le da nevestei la bucătărie.

Denumirea de pomana porcului a fost dată de megieși și reprezintă prima masă din porcul tăiat atunci. De asemenea, este și cea mai gustoasă. Carnea poate fi gătită fie în bucătărie, fie afară într-un ceaun alături de puțin piper boabe, foi de dafin și apă. Cunoscutele porcării sunt servite de obicei cu mămăliguță aburindă, un bol de mujdei de usturoi și un pahar de țuică.

Uneori gospodarii nu mai pârlesc porcul dacă acesta are deja 2-3 ani deoarece soricul este prea gros și nu mai poate fi mâncat. Mai mult, acesta nu va putea fi folosit nici la prepararea bucatelor. Astfel, porcul tăiat va fi jupuit iar pielea sa va fi folosită pentru opinci.

În zilele noastre, aceste opinci mai sunt folosite doar de țăranii vârstnici din unele regiuni ale Moldovei și doar pe timp de iarnă.

După ce porcul este jupuit, soricul trebuie uns bine cu sare pentru murături (sare grunjoasă) iar apoi se rulează. Acesta trebuie păstrat în acest mod 3-4 zile după care va fi desfăcut, întins pe bețe și lăsat afară în vânt ca să se usuce. Cei norocoși pot lăsa soricul la afumat, fie în pod, fie la afumătoare.

Ignatul este un motiv în plus de bucurie și pentru copiii din România: aceștia făceau rost de cea mai frumoasă jucărie – beșica de la porc. Iar la câteva zile distanță, copilașii mergeau laconlindat și nu se întorceau acasă până când nu aveau traista plină.

În unele regiuni, untura de porc negru este folosită la vrăji. Mai mult, cei care erau banuiți că vor deveni strigoi erau unși cu acest tip de untură. Conform tradiției, în ajunul sărbătorii vrăjitoarele umblă să fure belșugul caselor, iar gospodinele împrăștie mei și grâu în fața casei pentru a le ține depart