Aproximativ 3,5 milioane de români se află înstrăinătate

Număr îngrijorător de români în străinătate! Aproximativ 3,5 milioane, iar principalele spaţii de destinaţie sunt Italia, Spania, Germania şi Marea Britanie, a declarat, vineri, Cristina Dobre, preşedintele Fundaţiei Lufkin pentru Antreprenoriat şi Migraţie (FLAME), la conferinţa „Migraţia şi antreprenoriatul – o valoare semnificativă”.

„Anul acesta, la 1 ianuarie, cetăţenii României au ajuns la cel de-al 11-lea an de circulaţie neîngrădită în Uniunea Europeană şi la cel de-al 6-lea de încorporare nerestricţionată pe pieţele muncii ţărilor UE.

Cu toţii ştim aceste lucruri pentru că migraţia face deja parte din viaţa noastră de zi cu zi fiind un fenomen social extrem de dezbătut. În mod paradoxal însă, atât în spaţiul public cât şi în cel academic, întrebările pe care ni le punem în legătură cu migraţia românească par să rămână aceleaşi.

Prin urmare ne interesează cine, câţi, unde, cum, de ce, în variante mai mult sau mai puţin sofisticate….Deci câţi români se află în afara graniţelor ţării?

Estimările legate de numărul de români din străinătate se plasează undeva în jurul cifrei de 3,5 milioane de români. Europa, fără discuţie, strânge cea mai mare parte a lor.

Ţări precum Italia, Spania, Germania şi Marea Britanie sunt principalele spaţii de destinaţie ale migranţilor români”, a spus Cristina Dobre.

Ipoteza șocantă care s-a adeverit!

Acesta a afirmat că în urmă cu trei ani prezenta o ipoteză care s-a confirmat ulterior şi anume că un procent destul de mare de români stabiliţi în Spania şi Italia se îndreptau către ţările nordice.

Cercetările sociologice realizate în 2017 de către Fundaţie în rândul comunităţilor româneşti din Spania arătau că 21,8% dintre aceştia au declarat că doresc să emigreze în viitor în Marea Britanie, 12,7% în Germania şi 10% în Austria.

Citește și: Statul român, lovitură grea pentru românii din străinătate

Analiza datelor migraţiei mai arată că nu au mai existat valuri masive de plecări din România.

De asemenea, datele arată ca dacă în anii precedenţi cea mai mare parte din economii se duceau către achiziţiile de case, în ultimii doi ani se constată o tendinţă de economisire.