Propunerea de modificare a statutului magistraților vine din partea Secției pentru procurori a CSM. Aceasta ar urma să aibă rolul principal în desemnarea propunerii pentru numirea procurorului general, a procurorului-șef DNA și a procurorului-șef DIICOT, precum și a subalternilor lor direcți.

Ministrul Justiției ar urma să dea un aviz, iar președintele României ar urma să facă numirea, prin decret.

O procedură similară ar urma să fie făcută și în cazul revocării din fruntea Ministerului Public.

În cazul în care factorii politici nu ar fi de acord cu inversarea rolurilor CSM și ministrului justiției, Secția pentru procurori a CSM propune ca avizul Consiliului să fie obligatoriu și nu consultativ.

Potrivit unui comunicat al CSM, decizia Secţiei pentru procurori a fost luată în şedinţa desfăşurată marţi. Prima variantă prevede ca procurorii şefi ai DNA, DIICOT şi Parchetului General să fie propuşi de Secţia pentru Procurori, cu avizul ministrului Justiţiei, şi numiţi de preşedinte.

În ceea ce priveşte revocarea, aceasta ar urma să se facă de preşedintele României la propunerea Secţiei pentru Procurori a CSM, fie ca urmare a unei sesizări din oficiu sau la cererea adunării generale, cu avizul ministrului Justiţei.

În ceea ce îi priveşte pe adjuncţii marilor parchete sau pe şefii de secţii, procedura ar putea fi declanşată şi şefii lor, respective procurorul general al României, şeful DNA sau procurorul şef al DIICOT.

În sesizare se arată că, având în vedere decizia Curţii Constituţionale 358/2018, Secţia pentru procurori a CSM a propus modificarea dispoziţiilor art. 54 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 303/2004, după cum urmează:

* „Art. 54 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

CSM vrea să propună procurorii-șefi

* „Art. 54 – (4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului Justiţiei. Secţia pentru procurori se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.

CSM susţine că, în măsura în care se apreciază că totuşi propunerea de selecţie în aceste funcţii trebuie să rămână atributul ministrului Justiţiei, Secţia pentru procurori a propus modificarea normei, după cum urmează:

* „Art. 54 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

CSM vrea să propună procurorii-șefi

„Art. 54 – (4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.

Citește și PNL: „PSD pregătește suspendarea Președintelui săptămâna viitoare. Clanul Dragnea e pregătit să dea foc țării”

În ambele cazuri, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii consideră că modificarea legislativă propusă asigură consolidarea rolului pe care Legea fundamentală îl atribuie Consiliului Superior al Magistraturii prin dispoziţiile art. 133 alin. (1) din Constituţia României.