Restanţele la creditele în lei, în scădere cu 3,3%!

Vești bune pentru cei care au credite restante în lei! Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna iunie 2018, se cifrează la 4,982 miliarde de lei, în scădere cu 3,36% faţă de suma raportată în mai 2018, iar restanţele la creditele în valută au coborât cu 7,3%, la 3,37 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naţionale a României (BNR).

Totalul creditelor în lei atingea, în iunie, 157,956 miliarde de lei (cu 1,8% peste valoarea din luna precedentă), din care 65,137 miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 88,88 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populaţie.

Creditele în valută totalizau 87,064 miliarde echivalent lei în iunie 2018 (cu 0,25 mai mult faţă de mai), din care 44,4 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenţii economici şi 39,523 miliarde de lei credite luate de populaţie.

Bucureştenii aveau, la finele lunii iunie, credite în lei restante în sumă de 1,858 miliarde de lei şi în valută de 1,436 miliarde de lei (echivalent).

Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 57,174 miliarde de lei, iar al celor în valută la 42,099 miliarde de lei.

Teodorovici, despre amnistia fiscală: Am făcut trimitere la companiile de stat cu datorii istorice, nu la persoanele fizice

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a precizat miercuri, la Tulcea, referitor la discuţiile despre amnistia fiscală, că nu sunt vizate persoanele fizice, ci companiile de stat cu datorii istorice.

„Haideţi să închidem acest subiect cu amnistia fiscală în sensul că eu nu am făcut o trimitere la persoanele fizice sau un alt tip de amnistie decât acela posibil aplicabil companiilor de stat, care au astăzi datorii istorice foarte mari şi (…) nu pot să dea drumul mai departe la o afacere logică în economie.

Discuţiile pe care le-am avut şi cu cei de la Comisia Europeană, şi de la Fondul Monetar în anii trecuţi au fost (…), au întrebat de ce le ţinem, că sunt sume nerecuperabile. Şi atunci, de aici a plecat discuţia.

Pentru a da o şansă acestor companii de stat de a fi parte reală la economie, s-a pus în discuţie o astfel de ştergere a acestor datorii istorice, nimic altceva.

Citește și: ROBOR a atins un nou nivel. Ratele la creditele în lei explodează

Ele, dacă au o astfel de situaţie, un restart practic, atunci este situaţia, şansa de a avea proiecte în dezvoltare, de a face împrumuturi la bănci sau din piaţă, pentru a-şi finanţa proiectele pe care vor să le implementeze.

Altfel, nemaiputând da ca stat sprijin financiar (…) este clar că undeva, peste câţiva ani de zile, se va pune problema, nu ştiu, închiderii ş.a.m.d.. Şi atunci de ce să stăm să ajungem la o astfel de decizie, când putem să ne gândim la o posibilă relansare a lor în economie”, a spus Teodorovici.