29 iulie: Ziua Imnului Naţional

Sărbătoare mare pentru România! Ziua Imnului Naţional a fost marcată duminică dimineaţă, în Piaţa Tricolorului din faţa Cercului Militar Naţional, în prezenţa a numeroase oficialităţi printr-un ceremonial militar şi religios.

Slujba religioasă a fost oficiată de preotul militar al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

Locotenent colonel Liviu Voicu a prezentat o scurtă alocuţiune privind simbolistica versurilor Imnului Naţional al României.

„Astăzi se împlinesc 170 de ani de când, prin Raportul numărul 10 din anul 1848 către Ministerul Trebilor Ţării Româneşti, ziua de 29 iulie a fost proclamată ca Zi a Imnului Naţional, iar ‘Deşteaptă-te Române!’ imnul românilor de pretutindeni. (…)

De-a lungul vremurilor versurile şi muzica acestui minunat imn a marcat momentele cheie ale istoriei combatante a neamului nostru, insuflând curaj şi încredere soldaţilor pe câmpurile de luptă (…) Mesajul energic şi mobilizator al versurilor, ideea de libertate, unitate şi

renaştere naţionale au făcut ca ‘Deşteaptă-te Române!’ să devină nu numai o adevărată Marseilleză a românilor, ci şi un imn al Balcanilor a cărui forţă mobilizatoare nu a cunoscut graniţe”, a spus locotenent colonel Liviu Voicu.

Ceremonia a continuat cu un un spectacol susţinut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, Muzica Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, Muzica Militară a Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava” şi Muzica Militară Reprezentativă a Jandarmeriei Române.

Spectacolul a fost continuat cu un recital susţinut de interpreţii Rodica Anghelescu, Maria Stroia şi Ionuţ Sidău, solişti ai Ansamblului Artistic „Ciocârlia” al Ministerului Afacerilor Interne.

Ultima parte a spectacolului a cuprins imnurile naţionale pe care le-a avut ţara noastră de-a lungul timpului – ‘Trăiască regele’, ‘Zdrobite cătuşe’, ‘Te slăvim, Românie!’, ‘Pe-al nostru steag e scris Unire’, ‘Trei culori’. Spectacolul s-a încheiat cu intonarea Imnului Naţional ‘Deşteaptă-te române!’, în interpretarea baritonului Ştefan Alexandru Constantin.

Manifestarea s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare.

La 29 iulie 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”.

Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independenţă, în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în Al Doilea Război Mondial.

Citește și: Klaus Iohannis, mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național

„Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales Imn Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991. Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Ziua Imnului Naţional a fost sărbătorită şi în toate garnizoanele din ţară şi în teatrele de operaţii.