Ion Iliescu face declarații despre clasa politică: Clasa politică se rupe de societate, devenind o frână socială

Ion Iliescu este un personaj extrem de controversat din clasa politică a României. Acesta a fost președinte de două ori, dar nici acum nu s-a retras din viața politică. Cu ocazia împlinirii a 30 ani de la primele alegeri libere din țara noastră, acesta a făcut o declarație despre acțiunile clasei politice române. Află mai multe despre ideile sale din rândurile de mai jos.

Ion Iliescu face declarații despre clasa politică: Clasa politică se rupe de societate, devenind o frână socială

Acesta menționează cu acum 30 ani nu a fost vorba de „Duminica Orbului, cum le place unora să spună” deoarece România s-a transformat în bine, dar mai „sunt și lucruri care ne dezamăgesc și ne îngrijorează”. Am avut 30 ani încărcați cu schimbări atât politice, cât și economice sau în plan social. Lumea si viața în această țară s-a schimbat iremediabil. Comunismul a rămas în urmă, doar o amintire în mintea părinților, bunicilor noștri care își mai amintesc din când în când și mai povestesc.

De exemplu, „clasa politică se rupe tot mai mult de societate, devenind, în anumite aspecte, un soi de frână socială. Agenda publică este ignorată, dialogul cu societatea este superficial și nu de puține ori, ipocrit”, scria Ion Iliescu pe blog.

Acesta vorbește despre situația politică din România după căderea comunismului, moment în care alegerile s-au organizat în contextul luptelor între partide. Fiecare partid dorind să preia puterea într-o țară instabilă din punct de vedere politic, cu un popor care nu știe exact ce vrea și nici ce își dorește de la conducătorii săi.

„20 mai 1990 – 30 de ani de la primele alegeri libere din România

La trei decenii de la alegerile din 20 mai 1990, ele rămân un eveniment care-și are locul în cartea de istorie a României moderne, fiind primele cu adevărat libere, după o serie de regimuri mai mult sau mai puțin autoritare, care au implicat și limitarea dreptului de vot pentru multe categorii sociale.

Demonizarea acelor alegeri poate fi, până la un punct, explicată, în contextul unei lupte politice, specifică acelor vremuri. Nu a fost Duminica Orbului, cum place unora să spună. Alegerea, atunci, nu s-a făcut în necunoștință de cauză, dimpotrivă. Privind retrospectiv, niciodată ca atunci agenda politicienilor nu s-a identificat atât de puternic cu agenda publică.

Am ales, atunci, un Parlament, care era și Adunare Constituantă.

Am construit instituții, pe baza unei Constituții care a preluat multe dintre obiectivele Revoluției Române, din decembrie 1989. Acum, când se manifestă tot mai fățiș o anumită tentație totalitară, apreciem la adevărata lor valoare Curtea Constituțională a României și Avocatul Poporului. Indiferent de crizele pe care le traversează, România trebuie să rămână, așa cum și-au dorit cei care au votat în 20 mai 1990, o democrație funcțională, în care drepturile și libertățile cetățenești sunt garantate și apărate.

România s-a schimbat mult în bine, dar sunt și lucruri care ne dezamăgesc și ne îngrijorează. Dacă în 1990 clasa politică, aflată în proces de structurare, se prezenta în fața societății, cu proiecte și programe, cu valori democrate, acum constatăm că ea, clasa politică, se rupe tot mai mult de societate, devenind, în anumite aspecte, un soi de frână socială.

Agenda publică este ignorată, dialogul cu societatea este superficial, și nu de puține ori, ipocrit. Ar fi o dovadă de înțelepciune, și de responsabilitate pentru clasa politică, dacă ar folosi oportunitatea oferită de criză și s-ar întoarce la agenda cetățeanului și la servirea interesului public.

Alegerile din 20 mai 1990 au fost kilometrul zero al evoluției democrate a României.

Nu a fost totul perfect, nu au mers lin toate lucrurile. Dar programul enunțat atunci, în lunile care au precedat alegerile, a unit națiunea în jurul unui proiect strategic, cel al integrării europene și euro-atlantic. Ne-am atins obiectivele, pentru că am crezut în ele. Sper să găsim din nou un proiect, care să unească, în actualele condiții, națiunea și să întărească democrația.”

Totuși, concluzia acestei postări este că acel moment istoric este unul demn de ținut minte deoarece atunci România a luat-o pe un alt drum. Programul care a fost enunțat atunci a fost un prim pas spre integrarea țării în Uniunea Europeană și spațiul euro-atlantic.