Un cutremur cu magnitudinea 4,8 a zguduit zona seismică Vrancea astăzi, 19 octombrie, la ora 11:51. Seismul s-a produs la o adâncime de 124 de kilometri, în județul Buzău, și a fost resimțit în București, dar și în Republica Moldova și Ucraina. Este cel mai puternic cutremur din România în acest an.
Actualizare, ora 13:15: Institutul Național pentru Fizica Pământului a revizuit datele cutremurului. Magnitudinea a fost confirmată la 4,8, însă adâncimea a fost corectată de la 76,5 km, cât arăta estimarea automată inițială, la 124,1 km.
Ce arată datele revizuite de INFP
După analiza manuală a înregistrărilor, INFP a publicat parametrii finali ai seismului:
- ora exactă: 11:51:57;
- magnitudine: ML 4,8;
- adâncime: 124,1 km;
- coordonate: 45,4745° N, 26,3147° E, în zona seismică Vrancea, județul Buzău;
- tip: cutremur de adâncime intermediară, resimțit de populație.
Diferența de adâncime nu e neobișnuită. Primele cifre sunt calculate automat, în câteva secunde, iar seismologii le corectează după ce verifică datele de la toate stațiile. Până acum nu au fost raportate pagube sau victime.
Unde s-a simțit cutremurul
Mulți bucureșteni au simțit clătinarea, mai ales cei aflați la etajele superioare ale blocurilor. Seismul s-a resimțit și în Buzău, Galați, Ploiești, Brașov și Focșani.
Faptul că a fost simțit atât de departe ține tocmai de adâncimea lui. Cutremurele din Vrancea se produc, de regulă, între 70 și 160 de kilometri sub suprafață. Energia lor se împrăștie pe o suprafață foarte mare, așa că un seism moderat se poate simți la sute de kilometri de epicentru.
Cele mai puternice cutremure din România în 2026
Până astăzi, anul fusese relativ liniștit. Niciun seism nu trecuse de pragul de 4,5. Iată cele mai importante cutremure înregistrate în Vrancea și Buzău în 2026:
- 19 octombrie, ora 11:51 – magnitudine 4,8, adâncime de 124 km;
- 26 februarie, ora 19:21 – magnitudine 4,5, adâncime de circa 140 km;
- 25 august, ora 04:56 – magnitudine 4,4–4,5, adâncime de 145 km, resimțit la București și în Republica Moldova;
- 11 august, ora 20:21 – magnitudine 4,3–4,5, adâncime de circa 140 km, resimțit în Capitală;
- 8 aprilie – magnitudine 4,0, în zona Vrancea.
Valorile pentru cutremurele din august diferă ușor de la o sursă la alta, pentru că INFP revizuiește adesea magnitudinea după primele estimări automate. Datele complete despre seismele din acest an pot fi consultate în catalogul INFP.
În afara acestora, au mai fost zeci de seisme mici, între 2 și 3,5, pe care majoritatea oamenilor nu le-au simțit. Doar la începutul lunii octombrie, Vrancea a avut trei cutremure într-un singur weekend, cel mai puternic de 3,5.
De ce s-a simțit mai tare decât celelalte
Cutremurul de azi s-a produs puțin mai aproape de suprafață decât cele din februarie și august, care au avut loc la 140–145 de kilometri. Diferența de aproximativ 20 de kilometri, împreună cu magnitudinea mai mare, explică de ce mulți oameni l-au simțit mai clar.
Merită reținut că scara magnitudinii nu este liniară. Un seism de 4,8 eliberează de aproximativ două ori și jumătate mai multă energie decât unul de 4,5. Chiar și așa, rămâne în categoria cutremurelor moderate. Asemenea seisme pot speria și pot mișca obiectele de pe rafturi, dar rareori produc pagube clădirilor solide.
Cutremurele mari care au marcat România
Vrancea este cea mai activă zonă seismică din România și una dintre cele mai importante din Europa. Aici s-au produs toate cutremurele majore din istoria recentă a țării:
- 10 noiembrie 1940 – magnitudine 7,7, cel mai puternic cutremur din secolul trecut;
- 4 martie 1977 – magnitudine 7,2, peste 1.500 de morți, majoritatea în București;
- 30 august 1986 – magnitudine 7,1, resimțit puternic în Moldova;
- 30 mai 1990 – magnitudine 6,9, urmat a doua zi de o replică de 6,4.
Seismologii repetă că astfel de cutremure nu pot fi prezise. Un seism de 4,8 nu anunță neapărat unul mare, după cum o perioadă liniștită nu înseamnă că pericolul a trecut.
Ce să faci în timpul unui cutremur
Seismul de azi este un bun prilej să verifici dacă știi ce ai de făcut. Regulile de bază sunt simple:
- dacă ești în casă, rămâi înăuntru și adăpostește-te sub o masă solidă sau lângă un perete interior;
- stai departe de ferestre, oglinzi și dulapuri care pot cădea;
- nu folosi liftul și nu fugi pe scări în timp ce clădirea se mișcă;
- dacă ești afară, îndepărtează-te de clădiri, stâlpi și cabluri electrice;
- după cutremur, verifică instalațiile de gaz și apă înainte să aprinzi o flacără.
E util să ai pregătit și un rucsac de urgență, cu apă, o lanternă, baterii, medicamente și copii ale actelor. Pentru informații oficiale, urmărește comunicatele INFP și aplicația DSU.
Sursa foto: Dreamstime, INFP