Curtea Constituțională a stabilit joi, 22 octombrie, că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în cazul Ordonanței de urgență nr. 38/2026, cea care conține prevederi legate de programul european de apărare SAFE. Decizia nu anulează ordonanța, dar fixează o limită clară: ce are voie să facă un guvern după ce Parlamentul i-a retras încrederea.
Pentru că subiectul a fost aruncat imediat în disputa politică, merită luat pe rând: ce s-a întâmplat, ce spune Constituția și ce urmează.
Ce a constatat Curtea
Sesizarea a fost făcută de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Potrivit comunicatului CCR, problema nu ține de conținutul ordonanței, ci de momentul în care a fost emisă. Ordonanța a fost adoptată și trimisă spre publicare după ce Parlamentul retrăsese încrederea Guvernului condus atunci de Ilie Bolojan, iar apoi a apărut în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026.
Curtea a mai reținut că, în dimineața zilei de 5 mai, proiectul a fost completat cu 12 articole noi. Unele dintre temele reglementate se aflau deja în procedură în Parlament. Concluzia judecătorilor a fost că Guvernul a acționat ca un „legiuitor concurent”, în locul Parlamentului, și a afectat astfel echilibrul puterilor în stat.
Ce spune Constituția despre un guvern demis
Regula este scrisă în articolul 110 alineatul (4) din Constituție. Un guvern al cărui mandat a încetat, inclusiv după o moțiune de cenzură, „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice”, până la depunerea jurământului de către noul guvern.
Practic, un astfel de guvern poate plăti salarii, poate gestiona situații curente și poate asigura funcționarea instituțiilor. Nu mai poate însă folosi delegarea legislativă, adică nu mai poate emite ordonanțe care să țină loc de lege. În motivare, Curtea a subliniat că nici urgența unei situații nu schimbă această limită.
Ce este programul SAFE
SAFE este un instrument al Uniunii Europene prin care statele membre pot obține împrumuturi avantajoase pentru înzestrarea armatei și pentru industria de apărare. România are alocate aproximativ 16,68 miliarde de euro prin acest program, una dintre cele mai mari sume din Uniune.
Ordonanța 38/2026 nu se referă însă doar la SAFE. Ea conține și alte modificări legislative, motiv pentru care efectele deciziei trebuie analizate articol cu articol.
Ce se întâmplă acum cu ordonanța
Aici e partea care a generat cele mai multe interpretări. Decizia de joi constată un conflict între cele două puteri, dar nu anulează automat ordonanța. Efectele concrete vor depinde de motivarea completă, care nu a fost încă publicată.
În paralel, pe rolul Curții se află o a doua sesizare, făcută de Avocatul Poporului, care contestă constituționalitatea aceleiași ordonanțe. Pronunțarea a fost amânată. Abia după această a doua decizie se va ști dacă ordonanța rămâne în vigoare, în totalitate sau parțial.
Reprezentanții fostului guvern susțin că implementarea programului SAFE se bazează pe alte acte normative, validate deja de Curte, și că România nu riscă să piardă bani. Alți juriști consideră că decizia poate afecta și contractele încheiate în baza ordonanței. Răspunsul definitiv îl va da tot CCR.
De ce contează dincolo de acest caz
Decizia are o miză mai largă decât programul SAFE. Este o regulă pentru orice guvern viitor aflat în aceeași situație: după un vot de cenzură, executivul nu mai poate legifera prin ordonanțe, indiferent cât de importantă ar fi tema.
Pentru noul Guvern condus de Luca Niculescu, consecința e practică. Dacă unele măsuri din ordonanță vor trebui refăcute, ele vor putea fi adoptate din nou, de această dată de un guvern cu mandat deplin sau direct de Parlament.