Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut luni premierului Luca Niculescu ca Guvernul să-și asume răspunderea în Parlament pentru două reforme mari: reorganizarea administrativ-teritorială, prin comasarea localităților mici, și reorganizarea administrației centrale, prin reducerea și comasarea agențiilor și restructurarea companiilor de stat aflate în pierdere.
„Ambele angajări de răspundere trebuie să se întâmple într-un orizont rezonabil de timp, până în martie 2027”, a spus Grindeanu, după ședința conducerii partidului. Propunerea readuce în discuție una dintre cele mai folosite, dar și mai controversate proceduri din politica românească.
Ce înseamnă asumarea răspunderii
Asumarea răspunderii, numită oficial angajarea răspunderii Guvernului, este prevăzută de articolul 114 din Constituție. Prin această procedură, Guvernul poate adopta o lege fără dezbaterea și votul obișnuit din Parlament.
Concret, Guvernul prezintă proiectul de lege în fața Camerei Deputaților și a Senatului, reunite în ședință comună. Din acel moment, parlamentarii au două variante: fie depun o moțiune de cenzură, fie lasă proiectul să treacă.
Cum funcționează, pas cu pas
- Guvernul își angajează răspunderea pe un proiect de lege, un program sau o declarație de politică generală, în ședința comună a celor două Camere.
- Opoziția are trei zile la dispoziție pentru a depune o moțiune de cenzură, semnată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor.
- Dacă nu se depune nicio moțiune sau dacă moțiunea este respinsă, proiectul se consideră adoptat și devine lege.
- Dacă moțiunea trece, cu votul majorității deputaților și senatorilor, Guvernul este demis, iar proiectul cade.
Parlamentarii pot propune modificări, dar acestea intră în lege doar dacă Guvernul le acceptă. Legea adoptată astfel poate fi trimisă de președinte spre reexaminare și poate fi atacată la Curtea Constituțională, la fel ca orice altă lege.
De ce o folosesc guvernele
Avantajul principal este viteza. În loc de luni de dezbateri în comisii și în plen, o lege poate fi adoptată în câteva zile. Guvernele au folosit procedura mai ales pentru pachete ample și urgente, cum ar fi măsurile fiscale, reformele salariale sau legile educației.
Riscul este pe măsură: Guvernul își pune practic mandatul în joc. Dacă majoritatea parlamentară nu e solidă, o moțiune de cenzură reușită îl trimite acasă.
Procedura este criticată, în schimb, pentru că scurtează dezbaterea publică. Curtea Constituțională a arătat, în mai multe decizii, că angajarea răspunderii trebuie folosită ca o procedură de excepție, justificată de urgența și importanța măsurilor, nu ca o cale obișnuită de a legifera.
Ce ar însemna pentru cele două reforme
Reforma administrativ-teritorială ar presupune comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni. Proiectul va fi coordonat în PSD de Dragoș Benea. Reorganizarea administrației centrale, coordonată de Marian Neacșu, vizează comasarea agențiilor și restructurarea sau lichidarea companiilor de stat cu pierderi.
Deocamdată nu există proiecte de lege publicate. Grindeanu a mai anunțat că fiecare minister va avea o unitate de politici publice și că, potrivit PSD, taxele pentru români și pentru companii nu vor crește anul viitor. Decizia finală privind asumarea răspunderii aparține însă Guvernului condus de Luca Niculescu, care nu a comentat încă propunerea.