Halloween se sărbătorește în fiecare an pe 31 octombrie, cu dovleci sculptați, costume și copii care umblă din ușă în ușă după dulciuri. Sărbătoarea a ajuns în România abia după anii 2000, din filme și seriale americane. Rădăcinile ei sunt însă mult mai vechi și seamănă surprinzător de mult cu unele obiceiuri românești din aceeași perioadă a anului.
De unde vine Halloween
Originea sărbătorii este Samhain, sărbătoarea celtică a sfârșitului verii, ținută în Irlanda, Scoția și Țara Galilor în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie. Celții credeau că în această noapte granița dintre lumea celor vii și cea a morților devine mai subțire, iar sufletele se pot întoarce printre oameni. Se aprindeau focuri mari, iar oamenii se mascau ca să nu fie recunoscuți de spirite.
Mai târziu, Biserica a stabilit pe 1 noiembrie sărbătoarea Tuturor Sfinților, numită în engleză „All Hallows”. Seara dinaintea ei a devenit „All Hallows’ Eve”, prescurtat cu timpul în „Halloween”.
Dovleacul și „trick or treat”
Felinarul din dovleac sculptat, numit „Jack-o’-lantern”, vine dintr-o legendă irlandeză despre un om zgârcit, Jack, care l-a păcălit pe diavol și a fost condamnat să rătăcească noaptea cu un cărbune aprins pus într-un nap scobit. Irlandezii sculptau la început napi și cartofi. Când au emigrat în masă în America, în secolul al XIX-lea, au descoperit dovlecii, mai mari și mai ușor de sculptat.
Tot din Irlanda și Scoția vine obiceiul copiilor de a umbla mascați pe la case, cerând mâncare în schimbul unui cântec sau al unei rugăciuni. În America a devenit „trick or treat”, adică „păcăleală sau dulciuri”.
Ce sărbători avem noi în aceeași perioadă
Și în tradiția românească, sfârșitul toamnei este legat de cei care nu mai sunt. Moșii de toamnă, numiți și Sâmbăta morților, se țin în sâmbăta dinaintea Sfântului Dumitru. Atunci credincioșii ortodocși duc la biserică colivă, colaci și vin și împart pomeni pentru sufletele celor dispăruți.
În Transilvania și în Banat, catolicii și protestanții sărbătoresc pe 1 noiembrie Luminația, numită și Ziua Morților. În acea seară, cimitirele se umplu de lumânări aprinse pe morminte, un obicei care seamănă cu focurile celților de acum peste 2.000 de ani.
31 octombrie, și Ziua Reformei
Pentru protestanți, 31 octombrie este și Ziua Reformei. Pe 31 octombrie 1517, Martin Luther a publicat cele 95 de teze, momentul considerat începutul Reformei protestante. În România, ziua este marcată în bisericile luterane, reformate și unitariene, mai ales în Transilvania.
Halloween în România
În ultimii ani, Halloween a devenit popular mai ales în orașele mari, cu petreceri tematice, costume și dovleci sculptați în cluburi, școli și grădinițe. Castelul Bran, legat în imaginarul străinilor de legenda lui Dracula, atrage în fiecare an turiști în această perioadă.
Biserica Ortodoxă Română a criticat de mai multe ori sărbătoarea, considerând-o străină tradiției românești, și îi îndeamnă pe credincioși să păstreze obiceiurile proprii de pomenire a morților.