De Halloween, Dracula devine din nou cel mai cunoscut român din lume. Mii de turiști urcă la Castelul Bran convinși că au intrat în casa vampirului, iar Vlad Țepeș e prezentat peste tot drept „Dracula cel adevărat”. Doar că legătura dintre domnitorul Țării Românești, castelul de lângă Brașov și personajul din roman este mult mai slabă decât lasă să se creadă industria turistică.
Bram Stoker nu a fost niciodată în România
Romanul „Dracula” a apărut în Marea Britanie în mai 1897. Autorul lui, scriitorul irlandez Bram Stoker, nu a călătorit niciodată în Transilvania. Și-a documentat povestea din cărți de călătorie și studii despre Europa de Est, citite în biblioteci din Londra și din orășelul englez Whitby.
Într-una dintre aceste cărți, scrisă de un fost consul britanic în Țările Române, Stoker a găsit numele „Dracula” și explicația că în limba română „drac” înseamnă diavol. Numele l-a păstrat pentru personajul său, contele Dracula.
Contele din roman nu e Vlad Țepeș
În roman, Dracula este un conte transilvănean care trăiește într-un castel din Pasul Borgo, adică Pasul Tihuța, între Bistrița și Bucovina. Vlad Țepeș a fost însă domnitor al Țării Românești, nu conte transilvănean, iar despre faptele lui Stoker pare să fi știut foarte puțin. Mulți cercetători ai romanului consideră că autorul a împrumutat de la el doar numele.
Numele are o explicație simplă. Tatăl lui Vlad, Vlad al II-lea, a primit porecla „Dracul” după ce a fost primit în Ordinul Dragonului, un ordin cavaleresc creat de regele Sigismund de Luxemburg. „Dracula” înseamnă, așadar, „fiul lui Dracul”.
Cine a fost Vlad Țepeș
Vlad al III-lea s-a născut în jurul anului 1431, după tradiție la Sighișoara, unde casa lui poate fi vizitată și astăzi. A domnit în Țara Românească de trei ori: pentru scurt timp în 1448, între 1456 și 1462 și din nou în 1476.
Porecla „Țepeș” vine de la pedeapsa trasului în țeapă, pe care a folosit-o împotriva dușmanilor și a celor care încălcau legea. Otomanii îl numeau „Kazıklı Bey”, adică „Domnul țepelor”. Cel mai cunoscut episod al domniei sale este atacul de noapte asupra taberei sultanului Mehmed al II-lea, în 1462.
A murit la sfârșitul anului 1476 sau la începutul lui 1477, în lupta cu otomanii. Locul în care a fost înmormântat nu este cunoscut cu siguranță. Tradiția vorbește despre Mănăstirea Snagov, iar unii istorici susțin varianta Mănăstirii Comana.
Castelul Bran nu a fost al lui Dracula
Castelul Bran a fost construit între 1377 și 1388 de sașii din Brașov, ca cetate de pază la granița dintre Transilvania și Țara Românească. Nu există dovezi că Vlad Țepeș ar fi locuit vreodată în el. Cel mult, este posibil să fi trecut prin zonă.
În 1920, castelul i-a fost oferit reginei Maria a României, care l-a transformat în reședință de vară. După 1990 a fost retrocedat urmașilor familiei regale, iar astăzi este muzeu privat. Faima de „castel al lui Dracula” vine din turism, nu din istorie. Bran seamănă cu descrierea castelului din roman și este ușor de ajuns de la Brașov.
Cetatea care a fost cu adevărat a lui Vlad Țepeș
Dacă vrei să vezi o cetate legată cu adevărat de Vlad Țepeș, trebuie să mergi în Argeș, la Cetatea Poenari. Domnitorul a refăcut-o și a folosit-o ca loc de refugiu. Ruinele se află pe vârful unui munte, deasupra Transfăgărășanului, iar până sus se urcă aproximativ 1.480 de trepte.
Alte locuri cu legătură reală sunt Curtea Domnească din Târgoviște, capitala Țării Românești pe vremea lui, și Sighișoara, orașul în care se spune că s-a născut.
De ce a ajuns Dracula un simbol al României
Romanul lui Stoker și filmele care i-au urmat, de la „Nosferatu” la Dracula lui Bela Lugosi și Christopher Lee, au făcut din Transilvania un loc al vampirilor în imaginația occidentală. După 1990, România a început să folosească această imagine în turism.
Pentru mulți români, legătura dintre un domnitor care a luptat cu otomanii și un vampir de roman rămâne una ciudată. Pentru turiști, este unul dintre principalele motive de a vizita țara.