Alegerile din SUA, explicate pe înțelesul tuturor. Ce sunt „midterms”, ce se votează azi și de ce contează pentru România

Clădirea Capitoliului din Washington, sediul Congresului Statelor Unite
Americanii aleg pe 3 noiembrie întreaga Cameră a Reprezentanților și 35 de senatori, iar noul Congres se reunește la Capitoliu pe 3 ianuarie 2027. Foto: Dreamstime

Americanii votează astăzi, 3 noiembrie 2026, în alegerile de la jumătatea mandatului, cunoscute în SUA sub numele de „midterms”. Nu se alege președintele, ci Congresul, adică puterea care face legile, aprobă bugetul și poate bloca sau sprijini planurile Casei Albe.

Este primul mare test electoral pentru Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025. Rezultatul va decide cât de ușor își poate duce la îndeplinire programul în ultimii doi ani de mandat.

Ce înseamnă „midterms”

În Statele Unite, președintele are un mandat de patru ani. La jumătatea acestui mandat, la doi ani după alegerile prezidențiale, au loc alegeri pentru Congres. De aici vine și numele: „mid-term”, adică „la mijlocul mandatului”.

Data este fixată prin lege: prima zi de marți de după prima zi de luni din noiembrie. Anul acesta, ziua cade pe 3 noiembrie.

Pentru români, cea mai apropiată comparație ar fi niște alegeri parlamentare organizate între două alegeri prezidențiale. Diferența importantă este că în SUA Congresul are o putere foarte mare: fără votul lui, președintele nu poate cheltui bani, nu poate schimba legi și nu poate numi miniștri sau judecători la Curtea Supremă.

Ce se votează azi

Miza principală o reprezintă cele două camere ale Congresului. În Camera Reprezentanților se votează toate cele 435 de locuri, pentru că mandatul unui reprezentant durează doar doi ani. Pentru majoritate sunt necesare 218 locuri.

În Senat, unde fiecare stat are doi senatori, se votează 35 din cele 100 de mandate. Senatorii au mandate de șase ani, iar o treime din Senat se reînnoiește la fiecare doi ani. Anul acesta au loc și două alegeri speciale, în Florida și Ohio, pentru locurile lăsate libere de Marco Rubio, devenit secretar de stat, și de JD Vance, devenit vicepreședinte.

Pe lângă Congres, americanii aleg și guvernatori în 36 de state, parlamentari în majoritatea legislativelor statale, procurori generali și primari în mai multe orașe mari. Pe buletinele de vot se află și aproximativ 100 de referendumuri locale, în 37 de state, pe teme care merg de la taxe la avort.

Cum arată acum balanța de putere

În prezent, republicanii lui Donald Trump controlează ambele camere ale Congresului. În Senat au 53 de locuri, iar democrații și cei doi senatori independenți care votează alături de ei au 47.

Pentru a prelua controlul Senatului, democrații au nevoie de un câștig net de patru locuri. Trei locuri câștigate ar aduce un egal de 50-50, iar în această situație decide votul vicepreședintelui JD Vance, care este republican.

Socoteala este însă favorabilă republicanilor: din cele 35 de locuri puse în joc, 22 sunt deținute acum de ei și doar 13 de democrați. Asta înseamnă că democrații trebuie să câștige în state unde, de obicei, republicanii sunt favoriți.

În Camera Reprezentanților, republicanii au o majoritate foarte strânsă, de doar câteva locuri. De aceea, schimbarea controlului asupra Camerei este considerată mult mai probabilă decât schimbarea în Senat.

Cursele urmărite cu cea mai mare atenție

Pentru Senat, analiștii americani se uită mai ales la Maine, unde senatoarea republicană Susan Collins încearcă să-și păstreze locul într-un stat care votează de obicei cu democrații. În Carolina de Nord, fostul guvernator democrat Roy Cooper candidează pentru un loc care acum aparține republicanilor.

În Ohio, la alegerea specială pentru fostul loc al lui JD Vance, se confruntă republicanul Jon Husted și democratul Sherrod Brown, un fost senator cunoscut în stat. În Texas, după ce senatorul John Cornyn a pierdut alegerile interne, republicanul Ken Paxton se confruntă cu democratul James Talarico, într-un stat considerat de mult timp sigur pentru republicani.

Alte curse strânse sunt în Michigan, Georgia, Alaska, Iowa și New Hampshire. Rezultatele din aceste state vor decide, cel mai probabil, cine controlează Senatul.

De ce sunt alegerile un test pentru Donald Trump

Istoric, partidul președintelui pierde aproape întotdeauna locuri la alegerile de la jumătatea mandatului. Alegătorii folosesc adesea acest vot pentru a trimite un semnal Casei Albe.

Anul acesta, campania a fost dominată de economie, de prețurile la carburanți, de tarifele vamale impuse de administrația Trump și de războiul cu Iranul. Un sondaj Reuters/Ipsos citat de presa americană a arătat o cotă de aprobare a președintelui de 32%, cea mai mică din cariera sa politică.

Sondajele de dinaintea votului îi dădeau un avantaj democraților în mai multe curse importante. Rezultatul final depinde însă de prezență și de câteva state disputate, iar sondajele au greșit de mai multe ori în ultimii ani.

Ce se schimbă dacă democrații câștigă

Dacă democrații preiau controlul Camerei Reprezentanților, Donald Trump va avea nevoie de votul lor pentru orice lege nouă și pentru buget. Democrații ar putea bloca proiecte ale administrației, ar putea deschide anchete parlamentare și ar putea forța negocieri pe teme precum cheltuielile publice.

Dacă democrații câștigă și Senatul, ar putea bloca numirile făcute de președinte, inclusiv pe cele de miniștri, ambasadori și judecători federali. Ar fi cea mai dificilă situație posibilă pentru Casa Albă în a doua parte a mandatului.

Dacă republicanii păstrează ambele camere, Donald Trump va avea mână liberă să-și continue politicile până la alegerile prezidențiale din 2028.

De ce contează pentru România

Congresul american decide bugetul armatei americane, ajutorul pentru aliați și sancțiunile împotriva altor state. Toate aceste lucruri au legătură directă cu securitatea României.

Votul din Congres influențează sprijinul pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și finanțarea prezenței militare americane în Europa, inclusiv pe flancul estic al NATO, din care face parte și România. Tot Congresul are un cuvânt important în politica comercială, deci și în tarifele care afectează companiile europene.

Un Congres care susține NATO și Ucraina înseamnă, pentru România, mai multă predictibilitate în zona Mării Negre. Un Congres divizat sau unul care vrea reducerea implicării americane în Europa ar putea schimba ritmul acestor decizii.

Când aflăm rezultatele, pe ora României

Primele secții de vot se închid la ora 18:00 pe Coasta de Est a SUA, adică la ora 01:00 noaptea, ora României, în primele state, precum Indiana și Kentucky. La ora 02:00 se închid urnele în state importante precum Georgia și Virginia, iar la 03:00 în majoritatea statelor de pe Coasta de Est.

Ultimele secții se închid în Alaska și Hawaii, spre dimineață, după ora 07:00, ora României. Primele rezultate importante vor apărea deci în noaptea de marți spre miercuri, iar o imagine mai clară va exista miercuri dimineață.

În cursele foarte strânse, numărarea poate dura câteva zile, mai ales în statele unde se votează mult prin corespondență, cum ar fi California. În SUA, câștigătorii sunt anunțați de obicei de agențiile de presă, precum Associated Press, pe baza voturilor numărate, înainte de rezultatele oficiale.

Când preiau mandatul cei aleși

Noul Congres, al 120-lea din istoria SUA, se reunește pe 3 ianuarie 2027. Până atunci rămâne în funcție actuala componență, chiar dacă rezultatul votului schimbă majoritatea.

Pentru senatorii din alegerile speciale din Florida și Ohio, mandatul durează până în 2028, când s-ar fi încheiat mandatele lui Marco Rubio și JD Vance. Mai multe detalii despre funcționarea Senatului american se găsesc pe site-ul oficial al Senatului SUA.

Daniela Stoiu este redactor HUFF și scrie despre politică, actualitate și subiecte sociale. Absolventă de Administrarea Afacerilor, a lucrat ani la rând ca manager în companii din Arad, iar din 2015 colaborează cu presa online.