Un președinte care își pune singur întrebările, înainte să le audă pe ale presei, nu se vede des la Cotroceni. Marți seară, în prima conferință de presă de după instalarea Guvernului Niculescu, Nicușor Dan a venit cu patru întrebări pregătite de el și le-a luat pe rând, ca să explice alegerile pe care le-a făcut în cele aproape șase luni de criză politică.
„Am considerat util să avem un dialog la sfârșitul crizei politice”, a spus președintele la început, la câteva minute după ora 19:00. A vorbit despre „o perioadă dificilă pentru români”, cu un an de scădere a nivelului de trai, și a adăugat: „Au fost lucruri pe care nu le-am spus”.
Cele patru întrebări au fost despre banii țării, despre un guvern cu AUR, despre alegerile anticipate și despre varianta în care PNL și USR ar fi guvernat fără PSD. Toate pornesc din ziua de 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură a PSD și AUR, cu 281 de voturi. Până la votul din 20 octombrie pentru Guvernul Luca Niculescu, președintele a desemnat patru premieri: Eugen Tomac a renunțat, iar Adrian Veștea și Siegfried Mureșan au picat în Parlament.
Un leu din șase, luat cu împrumut
Dan a început cu cifrele. Statul cheltuiește anul acesta în jur de 860 de miliarde de lei, iar 150 de miliarde sunt bani pe care nu îi are și îi împrumută. Asta înseamnă cam un leu din șase. Președintele a tradus suma în felul lui: tot PNRR-ul pe cinci ani, 2.500 de kilometri de autostradă sau 45 de spitale regionale.
Din cele 150 de miliarde, 60 se duc doar pe dobânzile la datoria făcută până acum. Împărțită la cei aproximativ 19 milioane de locuitori ai țării, suma trece de 3.000 de lei pe an pentru fiecare, de la bebeluși la pensionari.
De aici a ajuns la agențiile de rating, firmele care le spun investitorilor cât de riscant e să împrumute o țară. România este, în cuvintele lui, „exact la limita între «îți recomandăm» și «nu îți recomandăm»”. Datele îi dau dreptate: S&P a păstrat pe 2 octombrie calificativul BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă, iar Fitch și Moody’s și-au menținut în vară evaluările, tot cu perspectivă negativă. O treaptă mai jos, a spus Dan, unele fonduri de investiții și de pensii ar fi obligate să își retragă banii, statul s-ar împrumuta mai scump, ratele ar crește pentru oameni și firme, iar la capătul drumului ar putea fi nevoie de FMI.
Nu e prima dată când România aude de FMI într-o criză. În 2009, țara a luat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro de la FMI, Uniunea Europeană și Banca Mondială, iar în 2010 salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25% și TVA a urcat de la 19% la 24%. Președintele a spus că România a pierdut încrederea piețelor în 2008 și a recâștigat-o abia în 2014 și că o asemenea revenire durează, în medie, șase-șapte ani.
De ce nu AUR și de ce nu alegeri
A doua întrebare a fost cea mai așteptată. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea ratingului de țară”, a spus Nicușor Dan. A susținut că piața financiară vede partidul ca populist și că toate cele trei mari agenții leagă venirea lui la putere de o scădere a ratingului. A adus și argumente de politică externă, între care votul AUR împotriva prezenței trupelor americane și împotriva legii privind doborârea dronelor, alături de pozițiile partidului față de Uniunea Europeană și Republica Moldova. „Pentru simpatizanții AUR am toată simpatia”, a ținut să precizeze.
AUR respinge de mult aceste argumente. După un interviu mai vechi al președintelui la PRO TV, George Simion le-a numit pe Facebook „două minciuni” și a scris că „dezastrul economic în care se află România astăzi nu este din cauza AUR”.
La alegerile anticipate, raționamentul a fost asemănător. Ar fi urmat patru-cinci luni de campanie, cu un guvern demis, cu un partid la 40% în sondaje și cu o țară care trebuie să împrumute 150 de miliarde de lei pe an, iar agențiile le-ar fi recomandat investitorilor să plece. Este evaluarea președintelui; un document al agențiilor despre acest scenariu nu a prezentat.
„30% e mai mic decât 50%”
Ultima întrebare era pentru cei care l-au votat și ar fi vrut un guvern PNL-USR, fără PSD. Răspunsul a fost o socoteală simplă. Cele două partide au împreună, după calculul lui, 30% din Parlament. Din 464 de senatori și deputați, asta înseamnă în jur de 140 de voturi, iar pentru un guvern e nevoie de 233. „Niciun președinte nu poate să suplinească diferența dintre 30 și 50%”, a spus Dan.
A respins și ideea că ar fi putut opri moțiunea de cenzură, și varianta în care PSD și AUR ar fi fost lăsate să guverneze până la un eșec, ca să vină apoi PNL și USR, un scenariu care, în opinia lui, „ar fi aruncat în aer țara”. Un partid minoritar, a mai spus, fie face o coaliție majoritară, fie merge în opoziție și speră să guverneze după alegerile viitoare. În guvernul votat pe 20 octombrie, PSD are 11 din cele 17 ministere.
Întrebările din conferința de presă a lui Nicușor Dan
Au urmat jurnaliștii. Despre procurorii-șefi, președintele a spus că procedura a fost cea din lege, că aceștia nu au fost numiți de PSD și că un raport le va evalua activitatea. La prescripția dosarelor, a arătat spre Parlament, care avea 45 de zile să modifice legea după decizia Curții Constituționale și nu a făcut-o: „Păcatul originar este la Parlament”.
Întrebat dacă a fost ales ca „răul cel mic”, a răspuns că este aceeași persoană care a fost votată și că a decis după trei obiective: direcția pro-occidentală, stabilitatea financiară și respectarea realității din Parlament. A mai anunțat că președinta Bulgariei vine în decembrie în România și că cele două țări lucrează la un centru de securitate la Marea Neagră, între Constanța și Varna.
Raportul despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024 nu a fost prezentat. Nicușor Dan a vorbit despre „o neregulă evidentă financiar” în campania de atunci și despre influența rusă descrisă de procurorul general în urmă cu un an. „Când vom avea raportul, îmi doresc ca acest tablou general să fie prezentat public”, a spus președintele, fără să dea o dată.