Zâmbești des sau doar în momentele maxime de extaz? Aceasta este întrebarea secolului XXI, când cei mai mulți dintre oameni uită să se bucure de lucrurile frumoase. Dacă zâmbetul este un limbaj universal, rămâne de investigat, potrivit cercetătorilor.
Un studiu recent realizat de Universitatea din Wisconsin a analizat relația dintre mișcările migratorii și codurile culturii emoționale. Paula Niedenthal, autoarea studiului, a observat că fenomenul migraționist a influențat suficient de mult inteligența emoțională a fiecărui popor și chiar capacitatea de a fi veseli.
S-a constatat că țările care primesc cei mai mulți imigranți folosesc mai multe gesturi, inclusiv zâmbete în exces, pentru a rupe bariera lingvistică. În schimb, țările cu puțini imigranți au o mare dificultate în a zâmbi des.
Niedenthal a dorit să descoperite eterogenitatea culturală a fiecărei societăți în parte. Prin acest indicator se poate afla în mod faptic câte țări (contribuind de-a lungul istoriei) compun de fapt o țară și ce a moștenit acel tărâm de la fiecare popor care a trecut pe acolo, din punct de vedere afectiv.
Investigatoarea a început un studiu pe 5.000 de participanți, unii care au călătorit foarte mult iar ceilalți care nu s-au desprins de locurile natale. Fiecare persoană a fost pusă să reacționeze natural revăzându-și un prieten drag după mai mult timp. Cei care au fost mai expresivi erau persoanele care au călătorit peste tot, expresivitatea scăzând către cei care nu au călătorit deloc.