Situație fără precedent la o secție de votare: 1600 de alegători, 0% prezenţă la vot

Alegerile locale au avut loc ieri, 27 septembrie. Scrutinul a fost unul atipic, oamenii au fost nevoiți să se supună mai multor reguli impuse de autorități. De altfel, bătălia a fost una strânsă la primăriile din cele mai importante orașe ale țării, însă au existat și situații mai puțin obișnuite. La o secție de votare din comuna Prisăcani au fost înscriși peste 1600 de votanți, însă niciunul dintre aceștia nu s-a prezentat ieri la vot.

Niciun alegător de la acea secție de votare nu a venit la vot

O secție de votare din județul Iași, cu 1.693 de alegători înscriși pe listă, a avut o prezență la vot de 0% la alegerile locale 2020. Este vorba de o secție de la Şcoala Gimnazială Măcăreşti, comuna Prisăcani, acolo unde au fost organizate două secţii de votare: 589 şi 590. La prima secţie, prezenţa a fost de 0%, din 1.693 de alegători înscrişi pe listă, iar la cea de-a doua, prezenţa a fost de 52%, din 508 de alegători înscrişi pe listă.

Secția fusese deschisă pentru locuitorii unei singure locuințe. La acea adresă aveau domiciliul toți cei peste 1.600 de alegători, toţi provenind din Republica Moldova. Primarul a explicat că toți acei cetățeni provin de peste Prut și sunt sprijiniți de o asociație care i-a ajutat să aibă și domiciliul în România. În plus, se pare că și persoana care i-a domiciliat la acea locuință este tot din Republică.

„Sunt toți cetățeni din Republica Moldova care au primit cetățenie română și ulterior și-au stabilit domiciliul aici, toți figurează la aceeași adresă, care este arondată secției respective. Este o asociație care i-a sprijinit pe aceștia să poată avea domiciliu în Măcărești”, a declarat primarul din Prisăcani.

O situație similară a avut loc la Galați. Aici, la adresa a două locuințe, aveau domiciliu peste 8500 de persoane din Republica Moldova. Dintre aceștia, 3500 aveau dublă cetățenie, română și moldovenească. Pentru aceste mii de persoane au fost organizate 4 secții de votare, dar se spune că oamenii respectivi plecaseră de mult în UE și nu locuiau acolo. Se pare că miile de persoane și-au făcut acte românești pentru a putea călători în Uniunea Europeană.