Curs BNR 16 mai 2018: Banca Națională a României a anunțat cotațiile valabile pentru ziua de miercuri pentru cele mai importante valute de pe piața bancară. Totodată, Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR, a vorbit despre inflația din România.
Iată cursul de azi!
1 AED 1.0686 +0.0123
1 AUD 2.9368 +0.0189
1 BGN 2.3692 +0.0028
1 BRL 1.0745 +0.0036
1 CAD 3.0517 +0.0226
1 CHF 3.9233 +0.0433
1 CNY 0.6158 +0.0053
1 CZK 0.1814 +0.0002
1 DKK 0.6221 +0.0007
1 EGP 0.2192 +0.0011
1 EUR 4.6338 +0.0055
1 GBP 5.2897 +0.0288
1 HRK 0.6277 +0.0010
100 HUF 1.4602 -0.0009
1 INR 0.0578 +0.0006
100 JPY 3.5631 +0.0326
100 KRW 0.3622 +0.0010
1 MDL 0.2349 +0.0015
1 MXN 0.1985 +0.0011
1 NOK 0.4832 +0.0001
1 NZD 2.7042 +0.0190
1 PLN 1.0794 -0.0025
1 RSD 0.0392 0.0000
1 RUB 0.0627 0.0000
1 SEK 0.4488 +0.0005
1 THB 0.1221 +0.0006
1 TRY 0.8724 -0.0140
1 UAH 0.1492 +0.0011
1 USD 3.9251 +0.0454
1 XAU 162.9328 -0.5283
1 XDR 5.5835 +0.0404
1 ZAR 0.3122 -0.0008
Dobânda şi inflaţia sunt indicatori aflaţi în strânsă legătură, iar Banca Naţională a României (BNR) a învăţat să intervină psihologic în piaţă, cu efecte imediate asupra preţurilor, care încep să scadă, a declarat, miercuri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR)
„Unele voci care critică BNR spun: ce bancă e asta, care ne-a dat inflaţie mare şi dobândă mare? Parlamentari, prezenţi încontinuu în dezbaterile televizate, pun mereu această întrebare. Dar dobânda şi inflaţia sunt surori siameze.
Practic, inflaţia mare cere o dobândă mare. Altă critică: BNR ne face această inflaţie de bună înţelegere cu Guvernul – am citit în ştirile de ieri. Cum s-au înţeles ei? Guvernul să se facă că presează BNR că nu face şi nu drege, iar BNR să facă o inflaţie mare ca să mănânce din creşterea de salarii, pentru că Guvernul nu mai are bani. Aberaţie mai mare ca asta nu există”, a susţinut Vasilescu.
El a explicat ce face practic BNR în aceste condiţii.
„După fiecare şoc, pentru că aici este ca în chirurgie: nu faci o operaţie în timpul crizei, la fel şi aici, o intervenţie pe şoc, pe preţuri care explodează la energie electrică, la energie termică, la combustibil, la gaze, orice intervenţie este inutilă. Aştepţi să treacă şocul şi vin două luni în care ai coborât inflaţia.
Şi vine iar un şoc şi iar nu intervii în şoc sau dacă intervii trebuie să fii sigur că intervenţia poate să cadă bine”, a arătat oficialul BNR.
Potrivit acestuia, experienţa arată că politica monetară a băncii centrale are efect asupra preţurilor, dar cu o întârziere de patru-cinci luni, chiar şi mai lungă.
„Însă BNR a mai învăţat ceva, pe cursul de schimb. De multe ori, pentru a aduce cursul de schimb în limite normale, nu trebuie să umble la rezerve, să scoată sute de milioane de euro şi să intervină pe piaţă. Intervii cu un efect psihologic.
De foarte multe ori, intervenţiile pe piaţa valutară ale BNR sunt doar un zornăit de rezervă, care arată pieţei că BNR este gata să intervină. Acesta este efectul psihologic. Din faptul că politica monetară acţionează cu întârziere, efectele se produc cu întârziere.
Dar efectul psihologic se produce imediat, iar toate aceste căderi de preţuri după şocurile respective sunt rezultatul unor efecte psihologice ale intervenţiei BNR”, a explicat consilierul BNR.
„Au urmat în foarte scurt timp cinci măriri de dobândă, acum aşteptăm – după şocul din aprilie, deja suntem în mai. Ştim că avem dobândă de 2,5%, dar nu ştim cum va fi inflaţia în mai şi iunie şi să sperăm că nu vom avea în iulie un nou şoc cu care să începem un nou trimestru”, a subliniat Vasilescu.
Acest articol a fost actualizat la: 16 mai 2018 13:04