Cel puțin 208 morți și peste 140 de dispăruți după o furtună care a devastat această țară – VIDEO

Ultimul update: luni 25 decembrie 2017 04:20 Data publicării: luni 25 decembrie 2017 04:20
Autor , în Externe

Cel puțin 208 persoane și-au pierdut viața, iar alte peste 140 au fost date dispărute, în urma inundațiilor și alunecărilor de teren provocate de o puternică furtună tropicală care a devastat sudul Filipinelor, informează site-ul agenției de știri Dpa.

Taifunul Tembin a ajuns deasupra insulei filipineze Mindanao în cursul zilei de vineri, provocând inundații și alunecări de teren care au devastat mai multe comunități din provinciile afectate. Condițiile meteo s-au îmbunătățit duminică, după ce furtuna a părăsit teritoriul filipinez.

Conform autorităților meteorologice filipineze, taifunul a generat rafale puternice de vânt care au atins o viteză de până la 145 de kilometri la oră.

Provincia Lanao del Norte a fost cea mai grav afectată de intemperii, aici fiind înregistrate 127 de decese. Alte 47 de decese s-au înregistrat în provincia Zamboanga, iar 18 în Lanao del Sur.

Peste 72.000 de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele din cauza intemperiilor.

Antonio Guterres, secretarul general al ONU, și-a exprimat regretul pentru decesele cauzate de taifun și a oferit asistență umanitară Filipinelor.

În medie, anual, arhipelagul filipinez este afectat de 20 de taifunuri, cel mai devastator fiind super-taifunul Haiyan din noiembrie 2013, în urma căruia 6.000 de persoane au decedat, iar peste 1.000 au fost date

Alta știre: A murit președintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad

Președintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, s-a stins din viață astăzi, chiar în Ajun de Crăciun.

Ionel Valentin Vlad a murit în locuința sa din Capitală după o lungă suferință. Potrivit Biroului de presă al Academiei Române, academicianul va fi înmormântat vineri, 29 decembrie.

Locul înhumării va fi decis de către familia sa. Sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Vlad va fi depus câteva ore la sediul Academiei Române.

CITESTE SI: Anunţ OFICIAL al Casei Regale: Când a murit de fapt Regele Mihai

Despre Academia Română

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română.

Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice.

Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor. Academia Română are 181 de membri activi aleși pe viață.

La mijlocul secolului al XIX-lea, în plin proces de formare a noului stat național român, societatea și lumea culturală românească aveau nevoie de o modernizare majoră și de reforme care să accelereze progresul cultural și științific al spațiului românesc.

Academii, în sensul vechi al cuvântului, fuseseră înființate încă din secolul al XVI-lea, atât în Țara Românească (la București, circa 1689) cât și în Moldova (Iași, 1707), care mai târziu s-au transformat în primele universități românești.

Premergător apariției Academiei Române, s-au înființat mai multe societăți culturale, precum cele de la Brașov (1821), București (1844), Cernăuți (1862). Succesorii lor au încurajat ideea înființării unui institut central care să reunească cele mai importante personalități culturale ale României, după modelul academiilor occidentale.

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 și programul amplu de reforme, care i-a urmat, au creat condițiile necesare pentru punerea în practică a ideii înființării unui înalt for cultural. Intelectualii români își dădeau seama că unitatea politică nu era posibilă fără o unitate culturală. Ioan Maiorescu propunea, la 1860, „o societate academică care să concentreze activitatea erudiților români … pentru cultura limbii, pentru scrisul istoriei naționale”. Proiectul său nu s-a materializat, însă fiul său, Titu Maiorescu, avea să ia parte la înființarea noii academii.

Proiectul de statut a fost elaborat la 1860, după care a urmat o perioadă de pregătire și s-au făcut primele donații. La propunerea lui C.A. Rosetti, locotenența domnească a aprobat la 1 aprilie 1866 regulamentul pentru formarea Societății Literare Române. Scopul ei principal era stabilirea ortografiei limbii române, redactarea unei gramatici și a unui dicționar-tezaur. Regulamentul prevedea formarea societății la București și numirea membrilor de către Ministerul Instrucțiunii și Cultelor.

Academia se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, cu toții aleși pe viață. Calitatea de membru poate fi acordată și post-mortem. Atât membrii corespondenți cât și membrii titulari pot face propuneri pentru noi membri corespondenți. Pentru membrii titulari, propunerile pot fi făcute numai din partea membrilor titulari, iar candidații trebuie să fie din rândul membrilor corespondenți. Criteriile de eligibilitate sunt deosebit de stricte. În urma mai multor consultări și evaluări, adunarea generală decide prin vot secret acordarea statutului de membru.

Generalul Constantin Năsturel-Herescu este singurul membru donator din istoria Societății Academice Române. El a fost declarat membru donator ca răsplată a importantei donații realizate, din veniturile căreia s-a constituit Fondul „Năsturel-Herescu”, fond din care s-au înființat premii cu care s-au distins, de-a lungul anilor, lucrări din domeniul literaturii, istoriei, arheologiei, geografiei și dreptului.[5]

În Dicționarul academicienilor români, 1866 – 1999, Dorina N. Rusu contabiliza că până în anul 1999 Academia adunase un număr de 1.494 membri, dintre care 980 români (25 fondatori, 375 titulari, 178 de onoare, 361 corespondenți, 41 aleși post-mortem) și 514 străini (404 membri de onoare, 109 corespondenți, 1 ales post-mortem). Dintre membrii străini, țările cu cei mai mulți membri erau Franța cu 163, Germania cu 60, Italia 48, SUA 39, Anglia 22, URSS (Rusia) 20, Belgia 17 etc.

Loading...
Anunțul momentului! Se dau mulți bani!
Anunțul momentului! Se dau mulți bani!
Sursa: Huff.ro
Știri despre:  
Comentarii