Nicoleta Svârlefus 28 octombrie 2019 este ziua Lunii noi în Scorpion și un prag important în viețile celor mai mulți dintre noi. Poate fi momentul de întoarcere la esență.
Fiind vorba despre un semn atât de intens, paradoxal, atașat, determinat, magnetic și misterios precum Scorpionul, exact așa se pot simți aceste zile și următoarele săptămâni. Ne putem simți ca într-un malaxor, într-o centrifugă sau ca și cum am fi împinși dintr-un avion, de la câteva mii de metri altitudine, fără să știm că avem la noi parașută funcțională și așteptând înfrigurați să vedem ce se intâmplă. Și exact când credeam că nu mai avem scăpare, pac, se deschide parașuta și începem să plutim, având o perspectivă uimitoare și o imagine atât de amplă conținând inclusiv locul din care am plecat.
Ei bine, momentul Lunii noi in Scorpion, poate fi precum un salt in nicaieri, o scufundare in nu se stie ce spatiu, o desprindere de familiar si de programele automate cu care am supravietuit. E un moment de abandon, in care ajungem pentru ca am epuizat tot ce stiam, am obosit de atata efort si incrancenare si singura solutie este sa ne intoarcem in noi, sa ne oprim, sa respiram, sa fim.
Cam așa văd acest moment, cam asta este energia cu care defilăm acum, o energie atât de puțin înțeleasa, a Scorpionului nerăbdător să ne însoțească în călatorii absolut revelatoare, transformatoare, purificatoare.
Toate binecuvantarile vin acum pe sub cuvinte, pe sub ratiune, prin vocea soptita a intuitiei si constiintei, prin interconectarea cu planuri mai subtile ale existentei, prin ascultare cu tot corpul si cu toata fiinta.
Este dincolo de controlul nostru. Renasterea, regenerarea si saltul se produc prin desprindere, prin abandon in momentul de fata, prin imbratisare a sinelui in totalitate, asa cum este si cum nu este. In acest punct, e necesar doar sa acceptam sa ne desprindem de ceea ce ne ingreuneaza drumul, ne apasa sau ne tine in bucla compomisului care ne lipseste de putere. Acesta este un loc al debarasarii de frica, iluzie, confuzie, si al recapatarii puterii, concentrarii, inspiratiei.
Cei doi guvernatori ai Lunii noi, Marte si Pluto, se afla in relatie tensionata si asta vor si genera: multa tensiune, dorinta de a transforma dar in acelasi timp teama generata de gandul ca am putea pierde ceva, o relatie, o imagine, ceva familiar, un fel de pseudo-bine. De fapt, aceasta configuratie, completata si de Uranus in opozitie cu Luna noua dizolva compromisul, il dezvaluie in toata splendoarea lui si pune unele relatii si angajamente pe noi directii. Si face disponibile noi alegeri. Daca in loc sa reactionam, intelegem ce e dincolo de judecata noastra.
Este o Luna nouă cu potential de înțelegere mai profundă a unor contexte de viață. Este o chemare spre interior, o întoarcere la cine suntem. E important acum să ne ascultăm pe noi creînd un spatiu de liniște în care să ne auzim mai bine si mai… nou.
S-ar putea să trăim experiente care să ne amintească singurul mod prin care nu putem muri și nimeni nu poate muri, singurul mod cu care putem crea autentic și nemuritor, singura cale spre bucurie și creativitate: Iubirea. Si conexiunea reală, profundă, plină de devotament, dintre doi oameni. Sau dintre toti oamenii… si tot ce este.
Ca la orice Luna nouă, ne gandim la un nou început. Ei bine, de această dată, vorbim de un început in ce priveste abordarea vietii, prioritatile, lucrurile carora le dam importanta, conxiunea mai profunda cu celalalt, un alt sistem de valori in ce priveste segmentul material, noi posibilitati in ce priveste prosperitatea, concentrare pe ceea ce conteaza acum, sprijinul pe care invatam sa-l cerem si sa-l primim, recunoasterea adevarului si descoperirea de noi drumuri si relatii pe care sa le alegem si urmam in mod mai autentic.
Noi credem ca viata este despre acumulare, despre a avea, a obtine si a controla/securiza apoi ceea ce am obtinut. Cand colo, fericiti sunt cei care stiu sa se desprinda cu usurinta de ceea ce nu le mai foloseste. Viata asta este despre energie care ia forme. Este despre a folosi aceasta energie si apoi a-i da drumul. Nu detinem cu adevarat nimic. Este doar o minciuna, o iluzie, o distragere… aceea ca putem avea ceva al nostru. Iar daca ne lasam distrasi de forme, incepem sa ne agatam de ele si sa traim in prizonierat permanent, intr-o cutie, intr-o cusca de soarece care alearga permanent incolo si incoace sa tot faca si sa dreaga, uitand sa respire si sa se bucure.
Acum e momentul sa ne asezam sa respiram. Sa ne respiram. Sa ne tragem sufletul. Sa sa ne tragem inapoi, in suflet.
Fie primit! Lună nouă revelatoare și fericită, tuturor!
Nicoleta Svârlefus, Astrocafe.
Acest site foloseste cookies.
Read More