Franța, devastată de protestul vestelor galbene. Ce se întâmplă în Hexagon

Franța este devastată de violențe inimaginabile, provocate de protestul vestelor galbene, mișcarea care a apărut ca urmare a nemulțumirii față de creșterea prețurilor la carburanți.

Protestul vestelor galbene a început inițial ca un protest paşnic împotriva creşterii taxelor pe carburanţi, însă foarte repede lucrurile au degenerat și totul s-a transformat într-o luptă contra autorităților.

Presa franceză spune că, de fapt, nemulțumirea generală este provocată de nivelul de trai din țară sufocat de enorma povară fiscală.

Franța este a doua țară din lumea dezvoltată cu cel mai mare număr de taxe, după Danemarca, indică cifrele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Context în care președintele Emmanuel Macron este perceput ca un agent de influență politică al clasei bogate, scrie Bloomberg.

În zilele ce au urmat începutul protestului, violențele au escaladat, până când s-a ajuns la adevărate lupte de gherilă pe străzile Parisului.

Forțele de ordine s-au bătut cu protestatarii, iar sute de persoane au fost rănite. Mai multe autorisme au fost incendiate sau distruse și inclusiv momumente importante precum Arcul de Triumf au fost vandalizate.

Protestul s-a extins și în alte orașe importante ale Franței, cele mai grave incidente având loc în Tolouse, unde 57 de persoane au fost rănite ca urmare a violențelor.

Președintele Emmanuel Macron i-a cerut premierului Edouard Philippe să discute cu liderii protestatarilor, dar aceștia au anunțat că fără eliminarea taxelor pe carburanți nu va avea loc nicio discuție.

Executivul francez a luat în calcul și posibilitatea declanșării stării de urgențe în Franța, dar o decizie în acest sens a fost amânată.

Protestul vestelor galbene – Ce au decis autoritățile

Reinstituirea stării de urgenţă, pe care ministrul de interne Christophe Castaner părea să nu o excludă sâmbătă, ”este o opţiune între altele, dar pentru moment problema nu se află pe ordinea de zi”, a declarat secretatul de stat francez Laurent Nunez într-o intervenţie la RTL.

Recomandată de mai multe sindicate ale poliţiei, reinstalarea stării de urgenţă nu este un ”tabu”, declarase sâmbătă Christophe Castaner. Duminică, ministrul justiţiei, Nicole Belloubet, apreciase totuşi că există şi alte ”soluţii”.

Acest regim excepţional a fost instituit după atentatele teroriste de la Paris în 2015, dar şi după violenţele din suburbiile capitalei franceze în noiembrie 2005.

Starea de urgenţă a fost ridicată în Franţa la 30 octombrie 2017 odată cu promulgarea legii privind securitatea internă şi lupta împotriva terorismului (Silt), care a integrat în dreptul comun prevederile stării de urgenţă.

Întrebat asupra oportunităţii de a interzice o manifestaţie viitoare, în timp ce pe reţelele sociale circulă deja apeluri la o nouă mobilizare a ”vestelor galbene” sâmbătă la Paris, Laurent Nunez a subliniat că, dacă ”condiţiile juridice de interdicţie sunt reunite”, ”trebuie să putem să o punem în aplicare pentru că am influenţa oamenii care vor veni oricum”.

Secretarul de stat a apreciat de asemenea că există o ”dorinţă evidentă de a ucide” printre autorii violenţelor şi devastărilor de sâmbătă, evocând imaginile cu reprezentant al forţelor de ordine abia scăpând de un ‘linşaj’.

”Când vezi tipul de proiectile care au fost aruncate asupra efectivelor noastre putem spune că, într-adevăr, a existat în mod evident o intenţie de a ucide, nu numai de a face rău”, a spus responsabilul francez.

Manifestaţiile de sâmbătă au reunit circa 136.000 de persoane în toată Franţa, potrivit cifrelor prezentate de Ministerul de Interne francez, citat de postul de televiziune BFMTV. Peste 260 de persoane au fost rănite, între care numai 133 la Paris.

Circa 72% dintre francezi şi-au exprimat sprijinul pentru ”vestele galbene”, chiar dacă manifestaţia acestora sâmbătă a dus la violenţe fără precedent în centrul Parisului, care a fost pur şi simplu devastat.

Citește și: Franța: Mașină cu explozibil în parcarea unui centru comercial din Paris