Programul băncilor şi al oficiilor poştale pentru 24 ianuarie

Oficiile poştale şi unităţile bancare sunt închise în 24 ianuarie, la împlinirea a 159 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească.

Însă vor rămâne deschise băncile din unele centre comerciale.

Compania Naţională Poşta Română a anunţat că miercuri, 24 ianuarie, toate subunităţile poştale din mediul urban şi rural vor fi închise.

„Programul anunţat este în conformitate cu prevederile Codului Muncii, potrivit cărora ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române este declarată zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Ca urmare a programului anunţat, este posibil ca trimiterile poştale prezentate în data de 23 ianuarie 2018 să înregistreze timpi mai mari de circulaţie”, se arată în comunicat.

Ziua de 24 ianuarie este nelucrătoare şi în cazul Raiffeisen Bank

Unităţile BRD vor fi închise miercuri, cu excepţia celor din centrele comerciale care vor fi deschise în 24 ianuarie.

”Ziua de 24 ianuarie 2018 este zi nelucrătoare în unităţile Raiffeisen Bank, inclusiv pentru departamentul Servicii Clienţi (Call Center).

Vor funcţiona însă agenţiile din mall-uri, reţeaua Selgros şi supermarket-uri. Call Center-ul băncii va asigura asistenţă permanentă pentru carduri, serviciile Smart Mobile, Raiffeisen Online şi clienţii de top”, a anunţat banca.

Românii se vor bucura miercuri, 24 ianuarie, de o zi liberă. Este al doilea an la rând când angajații cu program obișnuit de lucru (luni – vineri) beneficiază de această zi liberă pentru a sărbători Ziua Unirii Principatelor Române.

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită pe data de 24 ianuarie, este inclusă din 2016 pe lista zilelor libere legale din Codul muncii.

În această zi, salariații primesc liber de la angajator

De asemenea, elevii și studenții nu vor efectua cursuri în această zi.

Există însă și persoane care sunt obligate să lucreze chiar și în zilele nelucrătoare de sărbătoare legală. În acest caz, angajații au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

Dacă acordarea de zile libere nu este posibilă, ei trebuie să primească „un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru”, după cum prevede Codul muncii.

La 24 ianuarie 2018 se împlinesc 159 de ani de la Unirea Principatelor Române sau Unirea Mică.

Acest eveniment este considerat a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român, după ce, la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie/5 februarie, este ales şi domn al Munteniei.

Ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins la 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Citește și Liviu Dragnea: Depunerea Declarației 600, amânată până pe 1 martie

Liviu Dragnea, șeful PSD, a făcut precizări în ceea ce privește controversata declarație 600, care trebuia depusă la ANAF până la finaul acestei luni.

Liderul suprem al social-democraților a anunțat luni că nimeni nu a înțeles declarația 600 și că în perioada următoare se va comunica scopul acestei obligații fiscale.

El a mai precizat că depunerea acestui formular se va amâna până pe 1 martie, adâugând că se poate merge până la eliminarea acestui formular.

“S-ar putea merge până la eliminarea acestui formular însă trebuie să se găsească o altă soluţie”, a completat şeful PSD.

Liviu Dragnea a mai declarat că pe 31 ianuarie va avea loc prima ședință de Guvern, în care se va adopta ordin pentru amânarea depunerii acestui formular, pentru a se clarifica situația

“Condiţia este să se găsească o soluţie pentru cei care trebuia să plătească aceste contribuţii, să rămână asiguraţi în sistemul de asigurări”, a spus acesta, adăugând că ordinul trebuie să prevadă nişte măsuri tranzitorii.

“Le-am cerut colegilor mei să nu se mai expună pentru că majoritatea nu au înţeles formularul 600”, a afirmat şeful PSD, adăugând că după ce se va instala Guvernul o să explice despre ce este vorba.

Acesta a mai spus că vor exista discuţii cu cei care trebuie să plătească contribuţiile care trebuie declarate în formularul 600.

Conform lui, persoane care au terenuri în arendă trebuie să completeze acele documente

Informația vine în contextul în care Ionuț Mișa și Liviu Dragnea au avut o întrevede azi pe tema acestei declarații.

Citește și: Miercurea, zi liberă pentru salariaţi. Ce păţesc angajatorii care nu dau liberMiercurea, zi liberă pentru salariaţi. Ce păţesc angajatorii care nu dau liber

Declarația 600 trebuie depusă până la 31 ianuarie 2018 de către cei care, în 2017, au obținut venituri din activități independente echivalente cu cel puțin 12 salarii minime pe an (22.800 de lei pe an).

Fiscul a anunțat anterior că, din 15 ianuarie, formularul poate fi depus, pe lângă ghișeu, și în format electronic. Depunerea formularului pin intermediul SPV ar scuti de o deplasare la ghișeu sau de trimiterea prin poștă, cu confirmare de primire.

Mai exact, declarația 600 trebuie semnată de către persoanele care, în anul fiscal precedent, au obținut venituri din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiții sau din alte surse.

Existau însă mai multe neclarități în legătură cu această declarație. Fiscul nu a știut să explice ce se întâmplă cu persoanele care au depus Declarația 600, le-a fost emisă decizia de impunere, după care încetează să mai înregistreze venituri.

Există informații conform cărora plafonul va fi mărit, astfel încât mai puține persoane să completeze această declarație.

Ce este Declarația 600

Persoanele fizice care au obţinut venituri extra-salariale cumulate de minim 22.800 lei în 2017 trebuie să depună, până la 31 ianuarie, Declaraţia 600, document care vizează obligaţiile referitoare la contribuţiile sociale, respectiv contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

“Persoanele fizice care au alte tipuri de venituri în afară de salarii (cum sunt activităţi independente(PFA/PFI), drepturi de autor, investiţii (dividende, dobânzi, câştiguri de capital etc.), cedarea folosinţei bunurilor, asocierea cu o persoană juridică, agricultură, piscicultură, alte surse)

Vor avea obligaţia de a declara şi plăti cel puţin contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) dacă au depăşit în anul anterior (2017, în cazul nostru) plafonul de 12 salarii minime.

Totuşi, stabilirea plafonului este simplă doar în aparenţă”, precizează Radu Derscariu, director la compania de consultanţă Deloitte România.

Potrivit acestuia, calculul se face fără a lua în considerare salariile

De altfel, obţinerea sau nu a salariilor nu mai reprezintă un criteriu pentru obligaţiile referitoare la contribuţii sociale, aşa cum se întâmpla în trecut când pentru anumite venituri, de exemplu din dividende, nu se datora contribuţia de sănătate dacă persoana fizică era salariată.

Veniturile care se iau în calcul la verificarea plafonului sunt: venitul net din activităţi independente, venitul brut din asocieri cu persoane juridice, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, venitul/câştigul din investiţii, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură şi venitul brut/venitul impozabil din alte surse.

După ce au fost identificate toate veniturile extra salariale, se constată dacă venitul cumulat obţinut în anul precedent (cel din 2017 pentru declaraţia din 2018) depăşeşte plafonul de 12 salarii minime brute, respectiv 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni), precizează consultantul fiscal.

“De exemplu, în cazul activităţilor independente, plafonul se stabileşte prin scăderea cheltuielilor deductibile din venitul brut, iar în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor şi al celor din proprietate intelectuală prin scăderea cotei forfetare (de 40%) din venitul brut”, a explicat Radu Descariu.