AUR a depus miercuri, 4 noiembrie, la Senat, o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Partidul îl acuză că prezintă selectiv situația bugetului și reclamă o diferență de peste 28 de miliarde de lei între deficitul comunicat public și cel calculat după regulile europene.
Moțiunea are 34 de semnatari și va fi dezbătută în plenul Senatului miercuri, 11 noiembrie, de la ora 10:00. Este prima moțiune îndreptată împotriva unui ministru din Guvernul condus de Luca Niculescu.
Ce reclamă AUR în moțiune
Documentul se intitulează „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”. Moțiunea a fost anunțată în plen de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Principalul reproș privește primele șase luni ale anului. Potrivit moțiunii, Ministerul Finanțelor a comunicat pentru această perioadă un deficit de aproximativ 41 de miliarde de lei. AUR invocă însă date Eurostat potrivit cărora deficitul calculat după metodologia europeană depășește 69 de miliarde de lei.
„O factură neplătită la timp nu înseamnă cifre mai bune la deficit”, se arată în textul moțiunii. AUR cere ca Ministerul Finanțelor să publice cel puțin o dată pe trimestru atât deficitul în numerar, cât și o estimare actualizată a deficitului calculat după regulile europene.
Moțiunea mai menționează creșterea cheltuielilor cu dobânzile, care, potrivit AUR, au urcat cu 26,8% în primele nouă luni, până la 50,6 miliarde de lei, și scăderea cheltuielilor de capital cu 11,6%.
De ce există două cifre pentru deficit
Disputa pornește de la o diferență de metodă, nu neapărat de la cifre ascunse. România raportează două tipuri de deficit, iar ele măsoară lucruri diferite.
Deficitul „cash”, publicat lunar de Ministerul Finanțelor, arată câți bani au intrat efectiv în buget și câți au ieșit. Dacă statul amână plata unei facturi, cheltuiala nu apare în această cifră până când banii nu sunt plătiți.
Deficitul calculat după standardul european ESA, folosit de Comisia Europeană și de Eurostat, înregistrează cheltuielile în momentul în care statul și-a asumat obligația, indiferent când plătește. Acesta este indicatorul după care Bruxelles-ul judecă dacă România își respectă angajamentele de reducere a deficitului.
De aici vine acuzația AUR. Partidul susține că cifra cash, mai bună, este cea comunicată publicului, în timp ce indicatorul urmărit la Bruxelles este mai greu de găsit pentru omul obișnuit. Datele trimestriale calculate după metodologia europeană sunt publicate de Eurostat și de Institutul Național de Statistică.
Ce răspunde ministrul Nazare
Alexandru Nazare a transmis, într-o postare pe Facebook, că deficitul a scăzut cu aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Ministrul a atribuit rezultatul măsurilor de consolidare fiscală luate de Guvernul Bolojan.
Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată, pentru perioada ianuarie–septembrie 2026, un deficit de aproximativ 78,5 miliarde de lei, adică 3,8% din PIB. În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 102,5 miliarde de lei, adică 5,3% din PIB. Veniturile bugetului au crescut cu aproape 12%, iar cheltuielile cu 5,5%.
Aceste cifre sunt calculate tot pe bază de numerar, metoda contestată în moțiune.
Contextul politic: tema a fost ridicată prima dată de PSD
Alexandru Nazare a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Bolojan și și-a păstrat portofoliul în Guvernul Niculescu, după ce executivul anterior a fost demis printr-o moțiune de cenzură susținută și de PSD.
Ideea unui deficit „cosmetizat” nu a pornit de la AUR. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut în repetate rânduri lui Nazare să vină în Parlament și să prezinte situația reală a finanțelor publice. Ulterior, PSD a votat investirea Guvernului Niculescu, care l-a păstrat pe Nazare la Finanțe.
Prin moțiune, AUR readuce această temă în Parlament și pune partidele de guvernare în situația de a-și exprima poziția printr-un vot.
Ce poate face o moțiune simplă
O moțiune simplă nu poate demite un ministru și nici Guvernul. Este un instrument prin care Parlamentul sau una dintre camere își exprimă poziția față de o anumită politică sau față de activitatea unui ministru. Spre deosebire de moțiunea de cenzură, ea nu are efecte juridice obligatorii.
Dacă moțiunea va fi adoptată de Senat, efectul va fi în principal politic: un semnal de neîncredere, care poate crește presiunea asupra ministrului și asupra coaliției. Rezultatul votului depinde de modul în care se vor poziționa partidele care susțin Guvernul.
Pentru cetățeni, miza discuției ține de transparență. Cifra deficitului influențează deciziile despre taxe, investiții și cheltuieli publice, iar indicatorul european este cel care contează în relația României cu Comisia Europeană.
