„Tehnic vorbind, suntem gata.” Așa descria Luca Niculescu, la începutul lui octombrie, stadiul aderării României la OCDE, proiectul pe care l-a coordonat în ultimii patru ani. Mai lipsea un singur pas, iar acel pas, a spus el, se poate face doar „dacă vom avea Guvern”. Între timp, Guvernul pe care l-a invocat a devenit chiar al lui. Marți, Parlamentul decide dacă îl votează.
Pentru cei mai mulți români, OCDE e o siglă rar văzută în știri. Organizația cu sediul la Paris reunește 38 dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, care fac împreună aproximativ 70% din comerțul global. Nu dă fonduri, ca Uniunea Europeană. Dă ceva mai greu de cumpărat: un certificat că statul respectiv își face politicile publice după reguli verificate de alții. Investitorii se uită atent la el. Niculescu a numit-o, la o conferință din iunie, „cea mai bună școală de guvernare”.
România a fost invitată să înceapă aderarea în 2022, același an în care Niculescu s-a întors de la Paris, după șase ani ca ambasador, și a fost numit secretar de stat în Ministerul de Externe, cu misiunea de a coordona procesul.
Peste 100 de legi și proceduri schimbate
Aderarea înseamnă ca 25 de comitete ale OCDE să treacă prin politicile statului, rând cu rând. Fiscalitate, piețe financiare, educație, mediu, guvernanța companiilor de stat. Pentru fiecare, România a trebuit să-și adapteze legile până când evaluatorii au fost mulțumiți. Spre deosebire de țările care au intrat cu ani în urmă, candidații de azi nu mai pot lăsa capitole deschise pentru mai târziu.
Până în primăvara acestui an, 24 dintre comitete erau închise. Bilanțul prezentat de Niculescu: peste 100 de reforme, printre care o nouă lege a pensiilor private, reguli mai stricte privind conflictul de interese și aderarea la Convenția OCDE împotriva mitei. Cele mai dificile evaluări, pe fiscalitate, piețe financiare și investiții, s-au încheiat în mai. Dintre cele opt țări aflate acum în proces, printre care Brazilia, Argentina, Bulgaria și Croația, România era cea mai avansată, potrivit propriei sale evaluări, citată de Economica.net.
Un lucru mai puțin vizibil, dar important: legile au trecut prin Parlament cu sprijinul unor partide care altfel nu se înțeleg aproape pe nimic. Niculescu a lucrat cu o comisie specială pentru aderare și a pus progresul pe seama unei „conduceri clare și asumate la nivel politic”.
Promisiunea inițială nu a fost însă respectată. În septembrie 2025, el spunea că, dacă totul merge conform planului, România va adera în anul următor. Ultimul comitet rămas deschis, cel pentru comerț, e considerat unul dintre cele mai complicate, iar cinci luni de criză politică, fără un guvern cu puteri depline, au oprit procesul aproape de final.
12.000 de lei pe lună și două apartamente
Ca secretar de stat, Niculescu a avut un venit anual de 146.080 de lei de la Ministerul de Externe, aproximativ 12.170 de lei pe lună, potrivit celei mai recente declarații de avere publicate, depusă în iunie 2024. Nu a declarat alte venituri.
Averea e modestă pentru un fost ambasador: un apartament de 72 de metri pătrați în București, cumpărat în 2005, unul de 64 de metri pătrați în Mangalia, din 2008, jumătate dintr-o casă de vacanță în Bezdead, în Dâmbovița, și cote moștenite din două terenuri cu pădure în Ilfov. În conturi are în jur de 49.500 de lei și 34.400 de euro, o parte într-o bancă din Paris, rămasă din anii de diplomat. Nu are mașini, datorii sau credite, potrivit Știrile ProTV.
Dosarul OCDE e, de fapt, singura lui experiență de guvernare. Nu una mică: patru ani în care a negociat cu aproape toate ministerele și a urmărit calendare pe care nu le controla. Dacă marți primește cele 233 de voturi, va putea încheia chiar el procesul început în 2022. Dacă nu, aderarea rămâne încă o dată în așteptare, alături de bugetul pe 2027 și de rectificarea bugetară.