România are, de aseară, un guvern cu puteri depline, după aproape șase luni de criză politică. Cabinetul condus de Luca Niculescu a trecut de votul Parlamentului cu 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, mult peste pragul de 233. Miniștrii au depus jurământul la Palatul Cotroceni, iar prima ședință de guvern a avut loc chiar în aceeași seară. De acum încolo, noul Executiv are în față câteva teste urgente.
Cum s-a votat
Guvernul a fost susținut de PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale. Împotrivă au votat USR, iar AUR a anunțat că nu îi dă niciun vot. Revolta din PNL, despre care se vorbea în ultimele zile, nu s-a văzut în rezultatul final: guvernul a strâns cu 47 de voturi mai mult decât avea nevoie.
Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Luca Niculescu a fost a patra propunere de premier de atunci și prima care a ajuns să fie votată.
„Ne punem imediat pe treabă, chiar în această seară am organizat prima ședință de guvern”, a declarat noul premier după vot.
Primele priorități ale Guvernului
În discursul din Parlament, Luca Niculescu a anunțat patru urgențe pentru următoarele săptămâni:
- rectificarea bugetară, fără creșterea deficitului;
- bugetul pe 2027, care trebuie adoptat până la sfârșitul anului;
- securitatea energetică pentru iarnă;
- închiderea PNRR, fără pierderea fondurilor europene.
Premierul a spus că votul primit nu este „un cec în alb”, ci unul care obligă guvernul să dea socoteală.
Ce se schimbă pentru români
Programul de guvernare include mai multe promisiuni care îi privesc direct pe cetățeni:
- indexarea pensiilor din 2027;
- ajutoare țintite pentru pensionarii cu venituri mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costurile cu energia;
- păstrarea cotei unice de impozitare;
- eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, o cerere veche a mediului de afaceri;
- energie mai ieftină pentru industriile strategice și un pact național pe 10 ani pentru energie, propus tuturor partidelor.
Pe termen mediu, guvernul promite și punerea în funcțiune a aproximativ 6.000 de megawați de capacități noi de producție până la sfârșitul anului viitor, de circa trei ori cât produce centrala de la Cernavodă.
Un guvern cu sprijin condiționat
Deși a trecut confortabil de vot, noul Executiv nu are o majoritate stabilă. PNL a votat învestirea, dar nu intră la guvernare. Ilie Bolojan a vorbit despre un „vot de necesitate” și a anunțat că liberalii trec în opoziție.
Sprijinul PNL e legat de un acord pe două-trei luni, până la adoptarea bugetului pe 2027. Una dintre condiții este ca deficitul bugetar de anul viitor să nu depășească 5,3%. Bolojan a avertizat că PNL poate depune o moțiune de cenzură dacă acordul nu este respectat.
Nici UDMR nu face parte din guvern. Kelemen Hunor a explicat că formațiunea oferă un sprijin de la caz la caz, pe baza unui acord pe șase luni. AUR, la rândul său, a anunțat că ar vota o eventuală moțiune de cenzură depusă de alt partid.
Cine conduce ministerele
Cabinetul Niculescu are 18 miniștri, dintre care doi miniștri delegați. PSD ocupă 11 ministere și un post de ministru delegat, iar restul portofoliilor sunt conduse de tehnocrați independenți. Printre ei se află Alexandru Nazare la Finanțe, Sorin Costreie la Educație și Dumitru Chisăliță la Energie.
Ce urmează în zilele următoare
Primul test concret va fi rectificarea bugetară, de care depind plățile pentru mai multe instituții publice până la sfârșitul anului. Imediat după vine bugetul pe 2027, care va arăta dacă guvernul poate respecta ținta de deficit cerută de PNL.
Practic, de rezultatul acestor prime decizii depinde cât timp va rezista noul guvern. Opoziția a anunțat deja că va urmări fiecare pas, iar sprijinul liberalilor are, încă de la început, termen de valabilitate.