Dacă duminică ar fi alegeri parlamentare, AUR ar lua 34,6% din voturi, cu cinci puncte mai puțin decât în septembrie. Cel mai nou sondaj INSCOP, publicat luni, arată prima scădere a partidului din ultimul an și jumătate și un PSD care urcă de la 18,7% la 24,6%.
Cifrele vin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, făcut între 26 octombrie și 2 noiembrie. Adică la o săptămână după ce Parlamentul a votat guvernul Luca Niculescu, susținut de PSD, și după o criză politică de aproape șase luni.
În spatele primelor două partide, PNL are 15,1%, față de 16,3% în septembrie, iar USR a urcat de la 9% la 11,9%. UDMR, cu 3,9%, SENS, cu 3%, SOS România, cu 2,1%, și POT, cu 1,8%, sunt toate sub pragul de 5% de care e nevoie pentru a intra în Parlament.

De unde vin punctele PSD
„AUR pierde, pentru prima dată în ultimele 18 luni, aproximativ 5 procente, ajungând la un scor sub 35%”, a scris Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. Explicația cea mai probabilă, în opinia lui, e că PSD își recuperează o parte din alegătorii plecați la AUR.
Mai e ceva. Partidele care ajung la guvernare urcă de obicei în prima lună, mai ales după o perioadă lungă de instabilitate. Nu e prima dată când se vede asta: în mai, după moțiunea de cenzură, și PNL a avut un salt, iar o parte din el s-a pierdut în lunile de criză care au urmat. Observația îi aparține tot lui Ștefureac.
Contează și cât se poate înșela un sondaj. Marja de eroare e aici de plus-minus 2,8 puncte. Scăderea AUR, de 5,1 puncte, și creșterea PSD, de 5,9, trec bine de ea. Minusul PNL, de 1,2 puncte, nu.
PNL și USR, împreună pe buletin
INSCOP a întrebat acum, în premieră, și cum ar vota oamenii dacă PNL și USR ar candida pe o listă comună. În acest caz, AUR ar avea 35,7%, alianța 28,2%, iar PSD ar coborî pe locul trei, cu 23%.
Socoteala e simplă. Separat, cele două partide adună 27%. Împreună, 28,2%. Diferența de 1,2 puncte încape în marja de eroare.
Lucrurile arată altfel când sunt numărați doar cei care spun că merg sigur la vot. Acolo AUR are 35%, alianța 32,1%, iar PSD 20,9%. Distanța dintre primele două scade de la 7,5 puncte la 2,9. Doar că acest grup e mai mic, cam jumătate din eșantion, iar la grupuri mai mici marja de eroare crește.

Ștefureac spune că scorul arată un potențial electoral important pentru astfel de formule politice.
Cine nu apare în procente
Toate procentele de mai sus sunt calculate doar din cei care au numit un partid: 72% din cei 1.197 de oameni întrebați, la telefon și online. Ceilalți 28%, adică mai mult de unul din patru, nu au indicat niciunul.
Următoarele alegeri parlamentare sunt programate la termen, în 2028.
