Calendar ortodox 19 iunie: dublă Sărbătoare sâmbătă, mare Sfânt

Calendar ortodox 19 iunie – ce sărbătorim sâmbătă. Sunt și Moșii de Vară, dar este prăznuit și un Sfânt important.

Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Apostol Iuda, Ruda Domnului. Se spune că aceste este Sfântul care ajută la pârguirea și coacerea la timp și în bune condiții a recoltelor. Dacă nu i se acordă respectul cuvenit, abate asupra lanurilor piatră, vijelii și trăsnete distrugătoare.

De asemenea, în popor se spune că cei care îl cinstesc pe Sfântul Iuda vor fi feriți de cutremure.

Sfântul Apostol Iuda era frate după tată cu Mântuitorul. Înainte de a rămâne văduv și de a o lua în grijă pe Sfânta Fecioară Maria, Iosif a fost căsătorit cu Salomeea. Cu ea i-a avut pe Iuda și pe Iacob. Sfantul Apostol Iuda a predicat cuvântul Evangheliei în Iudeea, Samaria, Galileea, Arabia, Mesopotamia, Armenia și alte ținuturi. Numai că, ajuns să predice în ținutul din preajma Muntelui Ararat, a fost prins de către păgâni și a fost omorât prin răstignire.

Unele legende spun că Iuda ar fi fost fratele Sfântului Ilie și că se răzbună prin furtuni puternice, trăsnete, tunete și grindină.

Calendar ortodox 19 iunie: sfântul Iuda să fie sărbătorit așa cum se cuvine, altfel aduce vijelii și trăsnet

Ceapa verde și vinul pelin nu trebuie să lipsească de pe masă. Cine are fântână spală de câteva ori urciorul, carafa sau găleata cu care scoate apă. Se spune că astfel se îngroașă lanțul cu care e legat pământul și nu vor fi cutremure. Nu se sapă în această zi, nu se fac munci grele, se stă mai mult pe lângă casă, se petrece. Altfel, e risc să surpe pământul, să vină potop de ploaie și de grindină, de cutremur, de lovituri grave, de nebunie și chiar de moarte.

Moșii de vară, 19 iunie 2021

Tot sâmbătă au loc parastasele, adică slujbe de pomenire a celor adormiţi. În ziua Moșilor de vară, ofrandele aduse în cinstea morţilor se împart celor săraci sau străinilor, căci se spune că nu este bine să dai din pomană rudelor.

Mâncarea dată spre pomenirea celor de dincolo trebuie să fie caldă, pentru ca mirosul bucatelor să ajungă pe lumea cealaltă, iar morţii să se sature.

Prin Muntenia mâncarea dată de pomană este pusă în vase de lut noi, în care sunt aşezate toate mâcărurile preferate de răposaţi. Tot spre pomenirea lor sunt oferite şi căni cu vin, suc sau apă cu miere.

În alte părţi ale ţării mormintele sunt împodobite cu flori de tei şi frunze de nuc, sunt aprinse lumânări şi se dau de pomană căni decorate cu flori de tei, în care se pun vin, lapte sau cireşe.

De Moşii de vară sufletele morţilor merg pe Valea cu Dor, acolo unde fiecare răposat găseşte bucatele primite de pomană până la Pogorârea Sfântului Duh. Tot în această zi oamenii duc la biserică flori de tei şi frunze de nuc, care sunt binecuvântate de preot, după care sunt luate acasă şi aşezate la icoane, pentru ca locuinţa să fie ferită de de boli şi ghinioane.

Femeile nu muncesc de Moşii de vară, căci ştiu că le amorţesc mâinie şi nu vor mai avea spor în veci. În această zi se aruncă din pragul casei o crenguţă cu flori de tei sfinţită, pentru ca gospodăria să fie ferită de ploi aprige sau furtuni.

Cei care cunosc tradiţia nu merg niciodată să doarmă în altă parte în noaptea de sâmbătă spre duminică, întrucât ştiu că altfel vor avea probleme mari în viaţă. Nici seara nu mai merg la fântână şi se feresc de răscruci de drumuri, căci pe aici trec duhurile rele.

Se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn (cofe, cofăiele), împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. În unele sate bucovinene Moşii de vară încep încă în dimineaţă sâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. În anumite zone din Muntenia, se împarte pe foi de viță de vie orez cu lapte sau păsat, un preparat din lapte și mălai.

Nu trebuie uitată nici vizita la cimitir. Mormintele celor dragi sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard întreaga perioada în care se desfăşoară ceremonialului de pomenire.

Azi se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul. După slujbă, acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinţi fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, oamenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le împart săracilor.

La biserică se duc crengi de tei și frunze de nuc. Preoții le sfințesc și creștinii le pun la icoane sau streașină pentru că se spune că alungă spiritele rele.

Tradiția veche mai spunea că din primul fel de mâncare pe care-l guști în această zi, trebuie să împarți, ca să nu se abată asupra ta pierderi.

Dacă oamenii scot apă din fântănă la Moșii de Vară, trebuie să lase un bănuț pentru apa celor plecați dintre noi. Potrivit calendarulortodox.ro, se mai spune că, dacă în această zi plouă, anul va fi mănos. Iar dacă arunci o crenguță de tei în ploaie, se oprește.

Astăzi, este păcat să coși, să țesi, să speli haine și să faci curățenie. E o zi în care nimeni nu trebuie să îi uite pe cei dragi care nu mai sunt printre noi, să îi amintească pe aceștia și să le povestească și celorlalți despre ei.