Calendar ortodox 24 aprilie 2020. Izvorul tămăduirii: semnificație, obiceiuri și interdicții
Calendar ortodox 24 aprilie 2020. În fiecare an, în prima vineri după Paște se prăznuiește marea sărbătoare, Izvorul tămăduirii. Această sărbătoare este una cu dată schimbătoare în funcție de data în care sărbătorim Paștele. Această zi este una dintre cele mai importante sărbători din Săptămâna Luminată, dar și din întreg anul.
Această sărbătoare este una dedicată în întregime Maicii Domnului, iar originea sa vine din legenda unei minuni ce a avut loc lângă un izvor.
Legenda spune că lângă un izvor din Constantinopol a avut loc o minune. Se spune că un orb a redevenit văzător după ce s-a spălat pe față cu apa de izvor. Omul orb ar fi ajuns acolo prin îndrumarea viitorului împărat la Bizanțului, Leon I. Acela fusese călăuzit de Maica Domnului care îi spusese:
„Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape.”
Împăratul Leon a ajuns mai târziu în cetatea sa și a construit o biserică din zid în acel loc.
Tradiția populară românească spune că în prima zi de vineri după Paște, după Liturghie se va sfinți Agheasma mică. În unele zone ale țării oamenii beau apa sfințită pentru a nu se îmbolnăvi trupește și sufletește.
Biserica Izvorul Tămăduirii datează încă din secolul al XIX-lea și în subsol are un paraclis vechi din secolul al V-lea. Acolo există și acum izvorul cu apă tămăduitoare.
Această sărbătoare ne amintește de Vinerea Mare deoarece Maica Domnului a vărsat lacrimi lângă Crucea Mântuitorului. În prezent se poate merge la Istanbul pentru a te închina la această biserică.
Tradiția populară spune că oricine va respecta ritualul și va bea apa sfințită în ziua sărbătorii, dimineața pe stomacul gol, va deveni mai puternic.
De asemenea, folosind Aghiasma Mică se vor stropi toate camerele casei. Gospodarii pot arunca aghiasma pe vitele lor pentru a avea spor și ca ele să fie sănătoase tot timpul anului. În această zi se vor mai stropi cu aghiasmă grădinile și livezile pentru a avea un an bun plin de roade.
Un alt obicei este ca tinerii cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani să își jure loialitate și să facă schimb de obiecte cu valoare sentimentală.
O altă tradiție din anumite zone ale țării este ca fetele sau băieții să îsi facă un jurământ între ei prin care se vor ajuta în cele mai grele momente. Ei se vor numi fârtați, veri sau verișoare și se vor comporta ca rudele.
Astăzi femeile nu au voie să spele, calce sau să croiască haine. Tradiția spune că orice lucru va fi făcut azi nu va fi util și nici nu se va termina vreodată. Se spune că oricine va munci în această zi se va îmbolnăvi și are șanse să moară.
În unele zone ale țării, această sărbătoare se mai numește și Fântânița și se construiesc sau curăță fântâni. Se spune că acestea nu vor seca în veci. De asemenea, se spune ca apele vor fi mult mai agitate astăzi, iar acest zgomot îi va ajuta pe fântânari să găsească izvorul mai repede.
Acest site foloseste cookies.
Read More