Paștele catolic este una dintre cele mai importante sărbători de peste an. Românii catolici de pretutindeni respectă numeroase tradiții și obiceiuri care datează din cele mai vechi timpuri. Multe dintre acestea sunt importate de la alte popoare, cum ar fi nemții. Dintre acestea cel mai important este stropitul, un obicei care se respectă mai ales în Ardeal.
Unul dintre cele mai importante obiceiuri ale catolicilor este stropitul. Această tradiție îşi are originea in Germania, iar majoritatea romanilor catolici din Ardeal au adopotat-o. La început, stropitul se făcea cu apa, apoi a fost folosit prafumul.
Apa este simbolul purificării, iar datorită faptului că apa provine din fântâni, în satele populate de nemţi a apărut obiceiul fântânilor împodobite cu ouă.
Obiceiul stropitului este practicat în amintirea zeitei fertilității și a primaverii. Aceasta zeiță se numea „Ostera”, denumire din care provine și „Ostern” – Paste.
În prima și a doua zi de Paște, fetele îi așteaptă pe stropitori; stropitul sau udatul tinerelor nemăritate este un obicei catolic respectat mai ales în părțile Ardealului și Ungaria, precum și în anumite zone din Slovacia.
În trecut, fetele erau udate cu apa rece ca gheață, însă, odată cu trecerea anilor, această „scăldare” a fost înlocuită cu parfumarea tinerelor. Acest obicei simbolizează beatitudinea și este privit că o binecuvântare, este o urare de noroc în tot ce își propun.
Dăruirea și ciocnitul ouălelor, este un alt obicei practicat de catolici de Paşte.
În anumite zone din Transilvania, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate în Sâmbătă Patimilor, iar seară, la lăsarea întunericului, tinerii merg în curțile fețelor cu crengi de brad înfășurate cu acele panglici.
Atât catolicii cât și ortdocșii duc la sfințit ouă și iepurași de ciocolată pe lângă tradiționalele preparate pascale precum drobul de miel, pasca sau cozonacul ori șunca fiartă.
Acest articol a fost actualizat la: 2020-04-11T11:06:28+03:00 11:06
Acest site foloseste cookies.
Read More