Superstiții de 1 mai. Ce trebuie să faci pentru a atrage norocul de partea ta

30.04.2020
Superstiții de 1 mai. Ce trebuie să faci pentru a atrage norocul de partea ta

Ziua Muncii are o însemnătate aparte pentru români. Aceștia obișnuiau să o sărbătorească cu mare fast. Pandemia de coronavirus a făcut ca grătarele și petrecerile de altădată să fie doar o amintire în acest an. Cu toate acestea, românilor le rămâne doar să respecte măsurile impuse de autorități, dar și câteva superstiții din bătrâni.

Superstiții de 1 mai. Ce trebuie să faci pentru a atrage norocul de partea ta

De 1 mai, românii sărbătoresc Armindenul, simbol al vegetației care proteja recoltele și animalele. Această zi se mai numește și “ziua pelinului” sau “ziua bețivilor” și semnifică începutul verii. Armindenul se serbează prin grătare la iarbă verde, pentru a feri rodul pământului de grindină și dăunători. Oamenii beau vin roșu cu pelin și servesc caș.

Fagul, stejarul sau plopul mai este numit arminden. El se așază de 1 mai în fața porții, a casei sau a curții, după ce a fost curățat de ramuri; aduce belșug și prosperitate. Pomul este păstrat până la seceriș. Când oamenii vor obține prima recoltă, vor face o pâine din grâul proaspăt la focul armindenului. Oamenii sunt convinși că vor fi feriți de duhurile rele tot restul anului.

În multe localităţi din judeţul Botoşani, din tulpina acestui pom se prepară un băt, care va deveni steag de nuntă.

În familiile care au fete de măritat, de Armindeni se plantează în faţa porţii puieţi de mesteacăn, care atrag ursitul.

Se mai zice că această zi este perfectă pentru semănarea fasolei, castraveților și pepenilor.

În ziua de 1 mai, dar și în următoarele două, românii obișnuiesc să se spele pe față cu rouă. Tradiția spune că acest ritual aduce bogăție și sănătate.

În unele zone, oamenii poartă frunze de pelin la pălărie, în buzunare sau lângă tacâmul cu care mănâncă la masă în ziua. De asemenea, pelinul poate fi așezat și în dulap, printre haine, pentru a alunga spiritele rele.

În ajun de Armindeni, femeile nu merg la câmp și nu lucrează în gospodărie. În plus, nu frământă pâine, pentru că aluatul se mucegăieşte.

Pe malul apelor, unde s-au înecat fără voia lor sătenii, se împlineşte un ritual: se aprind lumânări şi se înfig în pământ. Tot atunci, rudele decedaţilor împart oamenilor de pomană. Se zice că cei decedați se bucură că nu au fost uitați.