De ce a făcut Andreea Bălan stop cardio-respirator la 34 de ani. Medicii au două explicaţii

Ziua de 4 martie trebuia să fie una specială pentru cuplul format din cântăreaţa Andreea Bălan şi actorul George Burcea, care abia aşteptau venirea pe lume a celei de a doua fetiţe. Însă au apărut probleme după anestezie, iar artista a făcut un stop cardio-respirator. Solista a fost resuscitată şi se află în continuare în spital, în atenţia medicilor.

Medicul care a salvat-o pe Andreea Bălan: Șansele de supraviețuire erau de 10%

Agitaţie mare în showbiz după ce Andreea Bălan (34 de ani) a născut luni, 4 martie, prin cezariană. În aceeaşi zi, în jurul orei 22.00, o veste a şocat pe toată lumea. Actorul George Burcea (31 de ani), soţul solistei, a anunţat că Andreea a suferit un stop cardio-respirator şi a avut nevoie să fie resuscitată de medici.

Medicul Andreei Bălan de la Sanador a explicat cu ce SECHELE a ramas vedeta după stopul cardio respirator

„În urma zvonurilor care au tot circulat, doresc să confirm că, într-adevăr, Andreea a suferit un stop cardio-respirator. În acest moment, ea este stabilă. Fetiţa noastră, Clara Maria, este sănătoasă şi cântăreşte 3,2 kg. Mulţumim întregii echipe medicale pentru profesionalismul de care a dat dovadă. Vă mulţumim pentru mesaje şi vă vom ţine la curent cu starea de sănătate a Andreei”, a scris Burcea pe pagina de Facebook a solistei pe care se uitau mii de fani îngrijoraţi.

Clinica Sanador acuzată că ar fi greșit anestezia Andreei Bălan

A doua zi, cei de la Sanador, clinica unde a născut solista, au venit cu mai multe precizări. “Evoluţia şi starea de sănătate a artistei Andreea Bălan s-au îmbunătăţit semnificativ în această noapte. Familia ei a putut să o viziteze şi să-i transmită cele mai bune gânduri din partea publicului. Starea ei de sănătate este în continuare monitorizată de echipa medicală care o îngrijeşte. Pacienta Andreea Bălan a suferit o intervenţie chirurgicală cezariană, în timpul căreia a intervenit un incident obstetrical major, o complicaţie critică ce nu putea fi prevăzută la consultaţiile sau prin investigaţiile anterioare. Situaţia a fost gestionată cu succes de echipa medicală. Potrivit statisticilor, sunt foarte rare aceste incidente: 1 la 80.000 de naşteri”, a declarat purtătorul de cuvânt al spitalului.

Ce spune tatăl Andreei despre această situație incredibilă
Dar tatăl Andreei, Săndel Bălan, nu pare a fi mulţumit cu aceste explicaţii: „Nu ştiu ce s-a întâmplat exact, Andreea este o fire sportivă, poate au greşit cei de la spital cu anestezia. Soţia mea e acasă, în Pipera, cu Ella (n.r. fiica cea mare a Andreei). George, ginerele meu, e la spital cu Andreea. M-a sunat luni aseară să-mi spună ce s-a întâmplat. Micuţa e ok, eu nu ştiam aseară ce s-a întâmplat, toată lumea m-a sunat după ce au anunţat pe la tv ce a păţit fiica mea. Vin de la Ploieşti şi voi merge la spital să văd cum e. Ea avea un tonus bun înainte de cezariană, nu ştiu ce s-a întâmplat apoi”, a declarat pentru Click! Săndel Bălan.

Dar cum a fost posibil ca o tânără de doar 34 de ani să fie la un pas de moarte la o simplă cezariană? Medicul ginecolog-obstetrician Livia Manta, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu“ din Bucureşti, ia în calcul două posibile situaţii care ar fi putut să îi pună vedetei viaţa în pericol.

”Prima se referă la embolia cu lichid amniotic, care poate apărea în timpul întreruperii de sarcină, a travaliului, a operaţiei de cezariană sau se mai poate declanşa în prima jumătate de oră de după naştere. Embolia cu lichid amniotic apare când lichidul amniotic şi componentele sale pătrund în patul vascular matern şi declanşează şocul anafilactic şi cardio-respirator. De ce s-ar fi putut confrunta Andreea cu această afecţiune? În general, factorii favorizanţi sunt naşterea mai multor copii, vârsta înaintată a gravidei, ruperea membranelor, hipercontractilitate uterină, utilizarea de ocitocice sau prostaglandine, traumatisme abdominale, amniocenteză, operaţia de cezariană, placenta accreta – când placenta rămâne înţepenită în peretele uterin, ruptură uterină, retenţia placentară. În al doilea caz ipotetic poate fi vorba despre o microembolie, mai precis despre un cheag de sânge care s-a deplasat, spre exemplu, spre plămâni şi a pus viaţa artistei în pericol. Statisticile arată că apariţia acestor cheaguri este de trei până la de cinci ori mai ridicată în cazul operaţiei de cezariană comparativ cu cea naturală”, a explicat medicul Livia Manta pentru clicksanatate.ro.

Ce riscuri are operaţia de cezariană şi când este recomandată

Situaţia nefericită prin care a trecut Andreea Bălan a deschis iar discuţiile pro şi contra operaţiilor de cezariană. Cezariana e recomandată în cazul existenţei anumitor probleme de sănătate, atât pentru a proteja viaţa mamei, cât şi pentru a aduce pe lume un copil sănătos. Potrivit dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu specializare în infertilitate, situaţiile ce impun operaţia de cezariană sunt:

– desprinderea placentei de peretele uterin, fapt ce împiedică oxigenarea fătului

– ruptura uterină

– poziţia nefirească a fătului în uter sau, chiar dacă e într-o poziţie firească, nu mai coboară, iar travaliul s-a oprit

– mai mulţi fetuşi

– malformaţii congenitale ale viitoarei mame

– boli cronice, precum afecţiuni ale inimii şi plămânilor, diabet, preeclampsie şi eclampsie, hipertensiune arterială, miopie extremă

– placentă praevia, situată prea jos în uter – aceasta poate bloca ieşirea fătului

– infecţii ce se pot transmite de la mamă la făt în cazul unei naşteri vaginale, precum herpes simplex, HIV, streptococul B, hepatită B

– suferinţă şi anomalii fetale precum lipsa de oxigen, sindrom Down, defecte congenitale, prolaps de cordon ombilical, greutatea mare a fătului

– vârsta mai avansată a mamei.

Este important de ştiut că perioada de recuperare după o intervenţie de cezariană e mai îndelungată, iar alăptarea se poate face abia la 24-48 de ore de la momentul naşterii. Tot la capitolul riscuri, amintim faptul că există pericolul de infecţie a plăgii operatorii, durerile post-operatorii necesită administrarea de calmante intravenos, reluarea tranzitului intestinal se face mai lent, iar apariţia endometritei (inflamaţia mucoasei uterului provocată de o infecţie) e mai frecventă decât în cazul unei naşteri vaginale.

În schimb, la naşterea vaginală, recuperarea mamei e mult mai uşoară, mai rapidă şi mai puţin dureroasă. La doar câteva ore după naştere, îşi poate alăpta pruncul şi se poate da jos din pat. Prin lipsa unei incizii la nivelul abdomenului şi uterului, riscul de infecţii şi sângerări nu există.