Anul Nou pe rit vechi 2017. Tradiții și obiceiuri

Anul Nou pe rit vechi 2017. Creștinii ortodocși pe rit vechi, vor sărbători Anul Nou în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Această sărbătoare este comemorată de cei care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat. De asemenea și creștinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte, sărbătoresc acum trecerea în noul an.

În timp ce pentru majoritatea oamenilor sărbătorile de iarnă s-au încheiat, pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.

Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.

În Republica Moldova, obiceiurile de Anul Nou al ortodocșilor pe rit vechi sunt păstrate cu sfințenie. Cete de tineri colindă ulițele satelor pocnind din bice și fac urări din casă în casă, cu talăngi şi buhaiuri, pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.

Pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine, aceștia încing și dansul căluților.

Anul Nou pe rit vechi 2017. Tradiții și obiceiuri

În comunitățile sârbești din Timișoara, se spune că cei care se lasă acoperiți de fustele țigăncilor înainte de miexul nopții, vor avea noroc tot anul. Desigur, în schimbul norocului pe un an, ţigăncile solicită răsplata în bani.

În Banat, sârbii obișnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut la trecerea dintre ani. Astfel, ei vor fi norocoși pe tot parcursul anului.

Rușii din galați păstrează cu sfințenie obiceiul mâncărurilor tradiționale de Anul Nou. Aceștia gătesc un fel de clătite cu brânză sau cu carne, varzari, piroste, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi rusoaicele învârtesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.

Citește și: Mesaje de Anul Nou 2017. Urări, sms-uri și felicitări pentru cei dragi

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor – de 8.914, al sârbilor – 22.518. Potrivit aceluiaşi recensământ efectuat în 2002, în România trăiesc 1.780 de armeni.