Agheasma nu se strica datorita argintului folosit la sfintire. Argintul, introdus chiar pentru scurta vreme in apa, omoara bacteriile de putrefactie si algele microscopice care se afla in ea sau creeaza un mediu in care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este si el cunoscut ca fiind o planta cu proprietati antiseptice. Cele doua fac ca agheasma sa se conserve mult mai bine.
Despre agheasma mare se spune ca are proprietati tamaduitoare. Preotii folosesc apa sfintita in slujbele de botez, la sfintirea bisericilor, la curatarea fantanilor, la scoaterea raului sau a vraijilor din oameni, la exorcizari, la sfintirea caselor, a viilor infestate sau a hainelor bisericesti.
CITESTE SI: BOBOTEAZA: Traditii, obiceiuri, superstitii. Ce este bine sa faci si ce sa NU faci in aceasta zi
Se spune ca aghiasma poarta harul Duhului Sfant si a savarsit adevarate minuni, vindecand chiar credinciosii de boli grave si aparandu-i de rele.
Agheasma curata sufletul si trupul de pacate si alunga gandurile rele. Preotii spun ca enoriasii care sufera de boli trupesti trebuie sa posteasca si sa bea agheasma in fiecare zi pe nemancate, dupa rugaciune, si sa isi faca semnul crucii de trei ori.
CITESTE SI: 7 ianuarie – Sfantul Ioan Botezatorul. Care este semnificatia numelui Ioan!
foto:obiectiv.info
Acest site foloseste cookies.
Read More