Săptămâna Albă. Ce să nu faci până la Postul Paștelui

Săptămâna Albă începe pe 20 februarie și durează până la începutul Postului Paștelui, respectiv 27 februarie 2017. Este o perioadă în care nu se mai consumă carne, ci doar brânză, lapte și ouă.

Excepție fac zilele de miercuri și de vineri din Săptămâna Albă, în care se consumă și pește. Această perioadă este una importantă pentru creștinii ortodocși. Este totodată o perioadă dedicată rugăciunii și pregătirii pentru Postul Mare.

Tradiții și Obiceiuri din Săptămâna Albă

Prima zi se numește Lunea albă sau Lunea Burdufului. Această denumire este dată pentru că atunci este tăiat burduful pentru brânză. Marți, a doua zi, se spune să este bine să mânănci aceas brânză, pentru a fi ferit de rele tot anul.

O altă tradiție spune că în ziua de joi (Joia necurată) femeile trebuie să spele cămășile. Tot în această zi, în unele zone, gospodinele fac turte folosind mălai sau făină. Apoi, ele pun aceste turte pe mușuroi, pentu ca insectele să aibă cu ce să se hrănească. Astfel, acestea nu vor face pagube pe timp de vară.

Ziua de vineri este una dedicată postului până seara. În anumite zone rurale, tinerii trebuie să postească și să se roage pentru a-și păstra sufletul curat și pentru a avea o căsnicie viitoare plină de fericire.

În noaptea de dinaintea duminicii Lăsatului de sec de brânză e fac focuri pe dealuri, prin curţi şi grădini curăţându-se şi arzându-se uscăturile.

De asemenea, la masa de duminică nu trebuie să lipsească tradiționalul bulz.  Un alt obicei este „bătutul alviţei”: halviţa se atârnă de o sfoară în tavan, iar copiii încearcă să o apuce cu gura.

Superstiţiile spun că pe sfoara rămasă de la „bătutul alviţei” se fac din loc în loc atâtea noduri câţi membri are familia, apoi i se dă foc.

Superstiţia spune că ultimul nod înaintea căruia se stinge sfoara desemnează pe cel mai norocos membru al familiei în acel an.

Pentru a avea spor la bucate şi în gospodărie, dar şi pentru „hrănirea” morţilor, se pune pe pervaz, într-o farfurie, o felie de pâine, un pahar cu vin, sare şi plăcintă cu brânză care se lasă acolo până-n seara duminicii respective.

Ce să nu faci în Săptămâna Albă

Pe kângă faptul că nu se consumă carne, mai există și alte interdicții. Tradiția populară spune că nu este bine să faci baie sau să speli haine în ziua de marți. În unele sate se crede că femeile nu trebuie să se spele pe cap în Miercurea Albă pentru a nu albi prematur.

Totodată, în aceste zile nu se toarce. Se spune că femeile care încalcă această regulă vor aduce ghinion asupra bărbaților lor, care se pot răni la muncă.

Potrivit calendarului creştin-ortodox, din Duminica în care se lasă sec de carne nu se mai fac nunţi. De altfel, nunţi nu se fac tot postul şi nici în Săpătămâna luminată, adică din 19 februarie până în 23 aprilie.

În zilele de miercuri şi vineri din Săptămâna Albă nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie.

Rugăciunea din Săptămâna Albă

În Săptămâna Albă, miercuri, se rostesţe pentru prima dată în perioada Triodului, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul – „Doamne şi Stăpânul vieţii mele”, rugăciune care va fi rostită tot postul până în miercurea din Săptămâna Mare. Iată rugăciunea!

Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al găririi în deşert nu mi-l da mie. Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.

Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosul!

Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul! Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuieşte-mă!

Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă!