Săptămâna Luminată este prima săptămână de după Duminica Paștilor. Este o perioadă foarte importantă pentru lumea creștină, în care se spune că porțile Raiului sunt larg deschise.
Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Această este denumită și Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților.
Conform unei tradiții populare, în această perioadă Raiul este deschis, iar cei adormiți sunt primiți în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au făcut de-a lungul vieții. Pentru creștinii greco-catolici această perioadă simbolizează victoria.
Credincioșii ortodocși și greco-catolici nu țin post până duminică, iar tradiția spune că, după cel mai lung post de peste an, urmează cea mai puțin restrictivă săptămână pentru creștini.
În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a învierii Domnului. în noaptea Sfintelor Paști, în biserică se sting toate luminile și numai candela de pe Sfântă Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă, prevestind parcă intrarea într-o săptămână cu totul aparte.
Spațiul întunecos reprezintă chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.
Începând din Duminica Paștelui și până la înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”
A doua zi de Paști este numită și Lunea Albă. În această zi se stropeşte casa cu agheasmă şi se dă de băut la rude. În unele zone ale țării, femeile dau de pomană pască rămasă de la Paşte şi vin roşu.
În Transilvania, fetele tinere sunt stropite cu parfum de băieți îmbrăcați în haine tradiționale. Acestea, la rândul lor, le oferă băieţilor de băut şi câteva mici daruri. Se spuen că fetele stropite vor avea noroc tot anul, iar feciorii care uită de acest obicei vor fi urmăriți de ghinion.
Se spune că în această zi se deschid Porțile Raiului, iar cei care mor ajung direct acolo, indiferent de ce păcate au săvârșit în viață.
Copii născuți în această zi, mai ales când trage clopotul întâia oară la biserică, vor fi norocoși toată viața.
În Lunea Luminată este bine ca finii să le dea nașilor daruri. Aceștia le vor oferi colaci, un covor țesut în casa, precum și un ulcior.
În cea de-a doua zi de Paște se formează mai multe grupuri care vor merge pe la fiecare casă pentru a face urări de Paște. În fruntea acestui grup va fi pusă o năframă albă, pusă pe o prajină.
În biserică, preoții nu trebuie să citească Psaltirea. Acest lucru este valabil și în celelalte zile ale Săptămânii Luminate. De asemenea, potrivit orânduielii bisericești, până în ziua Rusaliilor, credincioșii nu trebuie să facă mătănii în biserică.
Martea din Săptămâna Luminată poartă numele de Marţea Albă şi în această zi nu este bine să se lucreze, ci să se dea de pomană pentru a se cinsti memoria morţilor.
În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.
Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.
Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Miercurea Luminată este prima zi de miercuri după Paște și poartă popular denumirea de Sfânta Mercurie. Întrucât suntem în Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și de vineri sunt cu harți, ceea ce înseamnă că se poate mânca de dulce.
În Miercurea Luminată, tradiția populară spune că bărbații se duc să muncească la câmp, dar femeile au interdicție de a face astfel de munci.
O superstiție spune că femeile care nu respectă această tradiție vor atrage doar ghinion în casa lor, până la finalul anului și nu vor avea ce să pună pe masă.
Joia Luminată mai e numită şi Joia Verde, iar tradițional, este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele.
Tradiția populară spune că cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, în unele zone rurale, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
In vinerea din Saptamana Luminata, de Izvorul Tamaduirii, se obisnuieste sa se savarseasca slujba sfintirii celei mici a apei. Este un praznic inchinat Maicii Domnului, iar numele de Izvorul Tamaduirii aminteste de minuni savarsite la un izvor, in apropierea Constantinopolului.
In aceasta saptamana nu se fac parastase sau slujbe speciale pentru cei care au murit, ele sunt reluate dupa Duminica Tomii.
Sâmbăta Luminată este prima zi de sâmbătă de după Paști și mai este denumită și Sâmbăta Sfântului Cuvios loan şi a ucenicului Sfântului Grigorie Decapolitul.
Sfântul Cuvios Ioan a plecat în tinerețe la Sfântul Grigorie Decapolitul, unde a intrat în monahism. Ulterior, a început prigoana contra sfintelor icoane, inițiată de împăratul Leon Armeanul, iar Sfântul Grigorie, împreună cu Sfântul Ioan şi cu Sfântul Iosif Imnograful, un alt ucenic al său, au plecat în Bizanţ. Aici, ei mergeau prin cetăți pentru a cinsti sfintele icoane.
Sfântul Iosif a fost trimis de Sfântul Grigorie la creștinii din Roma, dar a fost prins în insula Creta și întemnițat. Nu după multă vreme, sfântul Grigorie a trecut la cele veșnice. Sfântul Iosif a fost eliberat în cele din urmă și și-a petrecut anii alături de Sfântul Ioan. După moartea acestuia, el a zidit o biserică aproape de bizanț, aducând aici moaștele lui Ioan și Grigorie.
Aceasta este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morții vor fi pomeniți la slujba de Paștele Blajinilor, în ziua de luni de după Duminica Tomii ( sărbătorită la o săptămână după Paște). În această perioadă credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină.
Se spune că se face acest lucru pentru că Domnul Iisus nu ne vrea în umilință, ci vrea să ne îndreptăm și să biruim asupra păcatelor noastre.
Acest articol a fost actualizat la: 2023-04-18T08:29:27+03:00 8:29
Acest site foloseste cookies.
Read More