Sfintii 40 de mucenici din Sevastia au trait in vremea imparatului Licinius (308-324), prigonitor al crestinilor. Sfintii 40 de Mucenici erau soldati crestini si faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Acestia nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati cu armeni. Guvernatorul Agricola, afland despre credinta lor, a incercat sa ii sileasca sa se roage la idoli, dar ei au refuzat. Au fost intemnitati si batuti cu pietre timp de opt zile, apoi condamnati la moarte prin inghetare in lacul din Sevastia, dar au supravietuit cu ajutorul lui Dumnezeu.
Au trecut la cele vesnice dupa ce comandantii au poruncit sa le fie zdrobite picioarele cu ciocanele.
Cei patruzeci de Sfinti Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.
Ziua de 9 martie, cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste pe cei 40 de Mucenici ucisi in Sevastia, are pentru spiritualitatea populara o conotatie aparte.
In ziua de 9 martie, in toate comunitatile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat, momentul fiind marcat de respectarea unor interdictii sau de oficierea unor practici cu caracter simbolic.
Dupa ce, in luna februarie (luna lui Faur), plugul era trecut prin foc de catre fierarul (faurul) satului, era reparat, curatat si purificat iar intre plugari se incheiau intelegeri pentru intovarasire la arat, in dimineata acestei zile plugul era scos in fata casei in mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sarbatorilor de primavara, presarat cu numeroase obiceiuri.
In cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, femeia din casa era principalul protagonist in desfasurarea practicilor. Dupa aducerea plugului in fata casei, plugarii, de obicei doi la numar, stateau cu capetele descoperite inaintea boilor sau a cailor, dupa caz, iar femeia iesea din casa avand intr-o mana traista pentru plugari iar in cealalta tinand un vas cu apa sfintita, tamaie si un somoiog de busuioc. Femeia se apropia de plug si de carul in care se afla restul atelajelor specifice acestei lucrari agricole, le inconjura de trei ori, stropindu-le cu agheasma si afumandu-le cu tamaie. In timpul celor trei rotatii executate in sensul miscarii aparente a soarelui, femeia rostea, intr-o solemnitate deplina, urmatoarele: „Cat de curata este tamaia si agheasma, asa de curati sa fiti si voi / Si sa umblati nedespartiti la arat / Si nici cand sa nu dati peste vre-un strigoi sau moroi care sa va faca rau”.
In traditia populara se considera ca in ziua de 9 martie sfintii mucenici se aduna pentru a participa la un sobor de dezghetare a pamantului si de slobozire a caldurii, ei batand, in acest scop, cu ciomegele in pamantul inghetat. Aceasta practica a fost uzitata si de catre satenii din comunitatile bucovinene, care bateau cu batele in pamant zicand: „Intra frig si iesi caldura, / Sa ne fie vreme buna / Pentru plug si aratura”.
Ziua mucenicilor era si un prilej de prognozare a vremii. Se considera ca daca ploua in aceasta zi, va ploua si de Pasti; daca tuna, vara va fi prielnica tuturor culturilor; daca ingheata in noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lunga iar stiuletii de porumb vor urui spre cosare precum rotile de la caruta in trecere peste pamantul inghetat.
In fiecare casa se pregateste ceva dulce de mancare. Se pun merinde in cos pentru a merge la biserica, iar crestinii participa la slujbele din zi: atat la cea de dimineata (slujba principala) cat si la vecernia de la ora 16.
Se impart bucate si coliva celor nevoiasi, dupa ce sunt sfintite de preot. Acest gest este facut in cinstea stramosilor si a celor apropiati.
In aceasta zi se pomenesc mortii in biserica, iar o parte din bucate sunt duse in cimitire, la mormintele celor dragi, insotite de flori si lumanari.
Tot in aceasta zi de sarbatoare se impart si mucenici, o delicatesa cunoscuta mai ales in partile muntenesti si ale Moldovei.
Se aseaza un ou in fata animalelor inhamate la plug, cu credinta ca va ramane intreg pana la pornirea carului. Daca ramane intreg si calcul nu il calca cu copita, va fi o recolta bogata. Daca va calca pe ou, vor fi mari probleme.
Mucenicii nu se prepara la fel peste tot in tara. Gospodinele pregatesc sfintisori sau macinici (asa cum se mai numesc acestia) diferite in Muntenia, unde se impletesc din aluat de casa si se presara cu nuca si miere. In Dobrogea, se mai face si ciorba de mucenici.
Nu ai voie sa speli haine sau sa faci curatenie. Singurele activitati permise sunt cele legate de agricultura precum pregatirea si scoaterea plugului pentru arat.
Nu ai voie sa tii manie sau sa te certi cu cineva. Daca esti certat, e bine sa te impaci caci batranii de la sate spun ca cei care tin supararea vor avea o vara grea din punct de vedere sufletesc.
Nu uita sa dai de pomana sarmanilor, indiferent ca e vorba despre ceva sarat sau ceva dulce.
Acest articol a fost actualizat la: 8 martie 2019 18:19