Vinerea Mare si Prohodul Domnului. Ce sa nu faci astazi

Vinerea Mare mai poarta numele de Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca, intrucat este o zi de post negru, in care ar trebui sa nu se manance toata ziua.

Fiind ziua in care Iisus a fost rastignit pe cruce, astazi nu se fac treburi gospodaresti, iar femeile nu au voie sa coasa, sa spele rufe sau sa toarca. De asemenea, exista superstitia ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat.

Despre oamenii care nu lucrau in Vinerea Mare se credea ca nu vor avea dureri de cap si vor avea noroc pana la sarbătoarea urmatoare.

In Vinerea Mare nu se mananca urzici si nu se foloseste otet, deoarece Iisus a fost batut pe Cruce cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu otet. Credinciosii petrec Vinerea Mare in rugaciune.

Dupa randuielile liturgice stabilite foarte de timpuriu, ziua de vineri este una din putinele zile aliturgice din timpul unui an bisericesc. In aceasta zi, in biserica nu se savarseste nici un fel de liturghie pentru ca atunci are loc si se retraieste de catre credinciosi jertfa Mantuitorului pe cruce. Ca si intreaga saptamana, este o zi de adanca tristete pentru moartea Domnului. La ora indatinata de regulile de cult, se oficiaza ceasurile liturgice imparatesti, urmata de vecernia numita a Sambetei celei mari, in care, la cantarea slavei de la Stihoavna: „Pre Tine Cel ce te imbraci cu lumina ca si cu o haina”, se scoate Sfantul Epitaf in mijlocul bisericii si se aseaza pe o masa, in fata Sfintei Cruci, adusa aici solemn, scrie crestinortodox.ro.

Citeste si: SAPTAMANA MARE: Traditii, obiceiuri si superstitii in Saptamana Patimilor

Denia de Prohodul Domnului consta intr-o serie lunga de cantari bisericesti sau imne, scurte ca intindere, compuse in limba originala in forma de versuri imparţite in trei stari sau grupe, inegale ca numar de strofe. Asa de pilda, grupa sau starea intai cuprinde 73 de strofe, a doua 60, iar a treia 43, prima strofa repetandu-se la sfarsitul fiecarei stari. Fiecare strofa este precedata de un stih din psalmi, dar care in practica nu se mai citeste. Prohodul se canta pe o melodie jalnica, primele doua stari pe glasul V, iar a treia pe glasul III, dar cantarea are in sine si o nota de optimism si bucurie.