Aleksandar Vucic și-a recunoscut duminică seară înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate din Serbia, câștigate de Lista Studenților, formațiunea născută din protestele care au zguduit țara în ultimii doi ani. Liderul Partidului Progresist Sârb, care a condus Serbia timp de 12 ani, mai întâi ca premier și apoi ca președinte, își dăduse demisia din funcția de șef al statului în septembrie, pentru a candida la funcția de prim-ministru.
„Încă nu avem rezultate finale, dar pe baza eșantionului (…) este clar că am pierdut aceste alegeri”, a declarat Vucic, în prima sa reacție după închiderea urnelor.
Rezultatele alegerilor din Serbia
Potrivit estimărilor institutelor Ipsos și CeSID, Lista Studenților a obținut aproximativ 52% din voturi, iar lista Partidului Progresist Sârb, 39,3%. Proiecțiile îi dau formațiunii studenților 138 de mandate, peste pragul de 126 necesar pentru o majoritate în Parlamentul de 250 de locuri.
Vucic a oferit cifre apropiate, bazate pe numărătoarea paralelă a două organizații independente. „Lista Studenților a câștigat, ei vor avea între 135 și 140 de mandate, iar noi vom avea 105”, a spus el, adăugând că nicio altă formațiune nu va mai intra în Parlament. Rezultatele oficiale urmează să fie anunțate de Comisia Electorală.
Votul a fost marcat de o prezență numeroasă la urne, cu cozi la multe secții de votare.
De ce a renunțat Vucic la funcția de președinte
Vucic a demisionat din funcția de președinte pe 27 septembrie. Constituția nu îi permitea să candideze pentru un al treilea mandat de șef al statului, așa că a ales să intre în cursa pentru funcția de premier, la alegerile anticipate convocate pentru 25 octombrie.
De la demisia lui, funcția de președinte este ocupată interimar de Ana Brnabic, președinta Parlamentului și una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale sale.
De la o tragedie la o mișcare politică
Protestele au început în noiembrie 2024, după ce acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit și a ucis 16 oameni. Tragedia a devenit simbolul nemulțumirilor legate de corupție și de modul în care erau gestionate lucrările publice.
Studenții au preluat conducerea manifestațiilor, care s-au extins în toată țara și au devenit cele mai mari proteste din Serbia ultimelor decenii. Din această mișcare s-a născut Lista Studenților, care a ajuns, în mai puțin de doi ani, principala forță de opoziție.
Vucic a acuzat în repetate rânduri mișcarea că ar fi susținută din exterior. Și în declarația de duminică i-a numit pe membrii Listei Studenților „contractori ai unor forțe străine care vor să distrugă suveranitatea Serbiei”, acuzație respinsă constant de studenți.
Ce urmează
Odată confirmate rezultatele oficiale, noua majoritate va trebui să formeze Guvernul. În paralel, Serbia trebuie să-și aleagă un nou președinte: alegerile prezidențiale trebuie organizate până pe 25 decembrie. Lista Studenților a anunțat deja că va participa și la acest scrutin, astfel că în următoarele două luni se decid, practic, ambele funcții-cheie ale statului.
Pentru România, evoluțiile de la Belgrad contează direct: Serbia este țară vecină, candidată la aderarea în Uniunea Europeană, și găzduiește o comunitate importantă de etnici români, în special în Voivodina și în Valea Timocului.