A murit poetul Adrian Diniş! Avea doar 32 de ani

Lumea artistică este în doliu! Poetul Adrian Diniş a murit la vârsta de 32 de ani, în urma unui accident vascular cerebral, după cum au anunţat apropiaţii acestuia, potrivit adevarul.ro

Adrian Diniş s-a născut pe 4 iulie 1986, în Bucureşti. A fost absolvent al Universităţii Româno-Americane, secţia de Informatică managerială.

A debutat cu  volumul „Poezii odioase de dragoste” (Editura Vinea, 2010), publicând în majoritatea revistelor importante din ţară, precum Convorbiri literare, Luceafărul, Tomis, Tribuna, Dacia literară, Mozaicul, Poesis, sau Egophobia.

A susţinut lecturi în cenacluri precum Institutul Blecher, Cenaclul de la Muzeu, sau Marin Mincu, şi la Târgul Naţional de Carte de Poezie. A câştigat în ultimii ani, mai multe premii, dar, după cum scria chiar el într-o autobiografie  a sa (redată mai jos) de pe site-ul „Subcultura”, „a pierdut şi mai multe, mai ales, dacă luăm în considerare raportul calitate-cantitate”. 

Prieteni apropiaţi ai lui Adrian Diniş, printre care poeţii Claudiu Komartin, Radu Vancu sau Paul Vinicius, au scris pe Facebook despre ce au însemnat Diniş şi poezia lui.

În postarea sa, Vinicius a scris despre acesta că „era un tânăr poet deosebit de înzestrat, dar, mai ales, extrem de tânăr şi VIU.

Ce a povestit Radu Vancu

Şi pe care l-am apreciat de la bun început, fără vreo rezervă. Ştiu, uneori moartea este deosebit de flămândă şi de crudă, însă în cazul lui a fost şi nemaipomenit de nedreaptă”

Radu Vancu a povestit despre o seară în care cei doi au ieşit, alături de alţi prieteni, în localul Library, seară în care tânărul poet era, ca de obicei, „luminos şi vesel”.

Citește și: Lumea artistică din România este în doliu. S-a stins din viaţă un mare poet

„…a vorbit numai despre literatură, mi-a examinat din memorie, dar foarte aplicat, vers cu vers, vechile mele traduceri din Berryman, a râs cât noi toţi la un loc, cu râsul lui atât de bun încât îl făcea să pară delicios de naiv, n-a pomenit nici o secundă de vreo răutate a lumii ăsteia. Pentru el, răutatea zilei pur şi simplu nu exista.”

Vancu a mai scris că prin moartea lui Diniş, „răutatea lumii a ales pe cineva cu totul non-aderent la rău. E în asta o formă de înfrângere şi pentru răul însuşi. Lumina aia, în care şi Adrian era atât de evident învăluit, rămâne”.