Ce spune Tudorel Toader, aflat la Bruxelles, despre amnistie și grațiere

Tudorel Toader dă de înțeles că ar dori amnistie și grațiere și că prin această măsură s-ar elimina așa-numitele „abuzuri din justiție”.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că un act normativ privind amnistia şi graţierea nu este un act de clemenţă pe care „şi-l doresc doar unii”.

„Acum, să vă dau un răspuns pe care chiar aş vrea să-l luaţi doar în limita răspunsului. Să nu vă imaginaţi că un astfel de act de clemenţă şi-l doresc doar unii”, a afirmat Tudorel Toader, marţi, la Bruxelles.

Ministrul Justiţiei a apreciat că în România „justiţia începe să se aşeze în matca ei constituţională, spuneam altădată, şi e valabil şi astăzi”.

„Întrebaţi oficial şi neoficial, nu între justiţiabili, care vă vor spune aşa ceva, chiar şi între magistraţi, pentru că lucrurile, repet, încep să intre în matca lor constituţională şi, până la urmă ăsta e obiectivul pe care eu mi l-am propus.

Să eliminăm abuzurile, să eliminăm temerea românilor că pot fi deduşi judecăţii chiar nevinovaţi fiind şi veţi spune: de unde? Păi, din faptul că avem de ordinul sutelor de achitaţi şi, ceea ce este bine, dacă sunt nevinovaţi, ceea ce este rău dacă au fost trimişi în judecată, urmăriţi penal, eventual arestaţi şi ţinuţi în puşcărie.

Eu nu vreau să scape cel vinovat, dar nu vreau să fie tras la răspundere cel care nu este vinovat. Deci, să nu scape cel vinovat şi să nu fie tras la răspundere cel nevinovat”, a mai spus Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei participă alături de premierul Viorica Dăncilă şi alţi miniştri la o întâlnire cu europarlamentari PSD şi ALDE la sediul Reprezentanţei Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE, înainte de reuniunea de miercuri a Guvernului României şi a Comisiei Europene.

Tudorel Toader, gata să-l reclame pe președinte la CCR

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, marţi seară, că a redactat draftul de sesizare a Curţii Constituţionale a României în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională, după refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de numire a doi noi membri ai Guvernului.

„Pe mine mă puteţi întreba dacă am redactat draftul de sesizare şi, sigur, v-aş răspunde că da. Mă puteţi întreba argumentele, şi v-aş putea răspunde care sunt.

Ce se întâmplă cu sesizarea, nu eu sunt autor, subiect (…), ci doamna premier, dacă va fi Guvernul, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului.

Cel mai probabil şi mai firesc, doamna premier, că e vorba de numirea unui membru al Guvernului, adică a unui ministru sau a doi miniştri”, a declarat Tudorel Toader pentru Antena 3.

Întrebat care sunt argumentele, ministrul Justiţiei a răspuns:

„Cele care sunt publice. Noi avem un Executiv, o putere executivă bicefală. Jumătate la preşedinte, jumătate la Guvern.

În 2008, Curtea Constituţională a dat o decizie – eram judecător – în care spunea că: pentru a se asigura echilibru între cele două jumătăţi ale Executivului trebuie să aibă şi preşedintele un rol în procedura de numire.

Care este rolul acela? De a verifica, eventual de a refuza o singură dată numirea unui ministru, ceea ce în precedent s-a şi întâmplat.

Prin urmare, noi vorbim aşa: ipoteza în care în Guvern un post de ministru este vacant şi atunci nu intră în discuţie revocarea, intră în discuţie doar numirea.

Propune prim-ministrul, preşedintele poate să refuze o singură dată, nu mai poate refuza a doua oară. Nu înseamnă că acel candidat refuzat nu poate fi propus la un alt minister – şi în ipoteza asta ne aflăm”.

Citește și: Ce modificări a mai făcut PSD la Codul de procedură penală