Principesa Margareta devine Regina Margareta a României, conform titlului de succesiune. Este vorba despre documentele semnate în decembrie 2007. Regele Mihai a murit.
„Seful Casei Regale a Romaniei, potrivit tuturor practicilor si conventiilor de astazi, este de jure sau de facto Suveran, in termeni de autoritate asupra Casei Regale a Romaniei, la orice moment.
Imediat dupa decesul Sefului Casei Regale a Romaniei, fara vreo proclamatie ulterioara, Mostenitorul Evident sau Mostenitorul Prezumptiv, in functie de cine va fi in viata si primul in linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipa titlul si apelativul de Rege sau Regina, indiferent de pozitia Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare si indiferent daca, mai tarziu, va alege sau nu sa nu foloseasca un asemenea titlu sau apelativ”, se arată în hotărârea din 2007.
Așadar, fără vreun alt act, moștenitorul devine șeful Casei Regale și va primi apelativul de ”Rege” sau ”Regină”.
Regele Mihai I al României ne-a părăsit astăzi, fiind cea mai longevivă figură din istoria României care a prins Al Doilea Război Mondial, a trecut prin comunism și a trăit vreme bună în perioada democratică.
S-a născut la Sinaia pe 25 octombrie 1921 și a domnit în România în două etape (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947).
Regele Mihai I al României a fost fiul principelui moștenitor Carol și a moștenit de la naștere titlul de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen, titlu la care a renunțat mai târziu. Mihai I a urcat pe tronul României după ce bunicul său, regele Ferdinand, a decedat, iar tatăl principelui a renunțat la tron în favoarea fiului în decembrie 1925.
Regele Mihai era însă minor în acea perioadă, așa că atribuțiile erau preluate de o regență care a dezamăgit atât clasa politică românească dar mai ales poporul, astfel că regele Carol se reîntoarce pe tron în 1930 în mod ilegal și inventează o funcție pentru regele Mihai, aceea de Mare Voievod de Alba Iulia.
Regele Mihai a fost privat de afecțiunea familiei, dar a primit o educație aleasă. Acesta și-a văzut mama foarte rar în ultimul deceniu, care se afla în exil la Florența.
În 1939 începe cel de-al doilea Război Mondial iar România pierde în cadrul acestui război teritorii importante precum Cadrilaterul, Transilvania de nord-est, Herța, Basarabia și Bucovina de Nord. Premierul de atunci, Ion Antonescu, îi cere regelui Carol al II-lea să abdice și să plece din România, fapt pentru care se întoarce fiul său pe tron, Mihai, pe data de 6 septembrie 1940.
Regele Mihai I însă nu avea mari pârghii și era rege doar cu titlul, România fiind un stat național-legionar și cel care lua mai toate deciziile fiind generalul Antonescu. Pe 23 august 1944, România întoarce armele deoarece Uniunea Sovietică câștigă războiul și Regele Mihai instituie lovitura de stat prin arestarea generalului Ion Antonescu și restaurarea Constituției din 1923.
Odată cu întoarcerea armelor, România este ocupată de sovietici și ani mai târziu întră în epoca comunismului. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste este privită și astăzi ca o controversă, existând numeroase personalități care privesc cu scepticism capacitatea Regelui Mihai de a decide cu adevărat în perioada celui de-al doilea Război Mondial, având în vedere că era încă foarte tânăr, deși era major.
Regele Mihai a ținut grevă regală între 1945 și 1946, refuzând să semneze decretele noului guvern sovietic de la București, condus de Petru Groza. La presiunile venite din exterior, regele renunță la insistența de a cere demisia guvernului comunist. Regele Mihai I al României nu i-a amnistiat pe cei închiși și torturați de comuniști, printre care generalul Antonescu, deoarece potrivit prevederilor Constituției nu avea toate atribuțiile la îndemână.
În noiembrie 1947, regele Mihai călătorește la Londra, unde participă ca invitat de soi la nunta reginei Elisabeta a II-a, unde o cunoaște pe viitoarea sa soție, Ana de Bourbon-Palma. Winston Churchill l-a convins pe rege să se întoarcă în România deoarece „mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos”.
Regele Mihai I al României s-a întors în țară dar a fost forțat de comuniști să abdice pe 30 decembrie 1947. Regele Mihai a plecat din țară alungat de comuniști în anul 1948, însoțit de mătușile sale, numite de presa vremii și de istorici mai apoi drept „mătușile roșii ale regelui”. Despre principesa Elisabeta și Ileana s-a vehiculat că ar fi colaborat foarte strâns cu rușii.
În 1948 se căsătorește cu prințesa Ana iar în 1949 se naște fiica acestora, principesa Margareta, la Lausanne. Cei doi se mută apoi în Marea Britanie unde vor avea o fermă de pui.
Regele se interesa în continuare de soarta țării, primind informări aproape săptămânale de la generalul Lazăr. În 1956, Regele Mihai și regina Ana se întorc în Elveția. La Geneva, regele Mihai semnează un contract cu compania aeriană Lear Jets and Co. Se stabilește lângă lacul Geneva, într-un mic orășel.
Regele Mihai a patronat în perioada comunistă, ceea ce presa occidentală numea guvernul din exil, și anume, Comitetul Național Român, însă fără mare succes în schimbarea cutumelor comuniste în țară.
În 1990 se întoarce în România pentru a merge la Curtea de Argeș să se reculeagă la mormintele familiei sale, dar este oprit de polițiști și fugărit din țară. Regele Mihai I al României primește dreptul de a reveni în România în 1992, cu ocazia Sfintelor Paști.
Regele Mihai a făcut lobby pentru integrarea României în NATO și Uniunea Europeană, discutând pe cale diplomatică cu oamenii grei ai Europei.
Acest site foloseste cookies.
Read More