Cum poate fi suspendat președintele? Ce riscă Iohannis?
Cum poate fi suspendat președintele? În haoticul context în care președintele Klaus Iohannis a refuzat propunerea pentru premier din partea PSD, se vehiculează din ce în ce mai intens ipoteza suspendării președintelui.
Anunțul făcut de președinte în această dimineață a surprins într-o mare măsură. PSD se află în fața unei decizii. Fie merge mai departe pe varianta Sevil Shhaideh, pe care președintele nu o va accepta. În acest caz, problema va fi mutată la Curtea Constituțională, așa cum a anunțat chiar președintele social-democraților, Liviu Dragnea. Cealaltă variantă ar fi ca PSD să propună un nume nou, care l-ar „forța” pe Iohannis să-și dea acceptul.
Articolul 95, alineatul 1: „În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.”
Articolul 95, alineatul 2: Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
Articolul 95, alineatul 3: Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Astfel, dacă PSD-ul decide să marșeze pe ideea Sevil Shhaideh prim-ministru, scenariul este predictibil. Beneficiind de majoritatea deja setată din Parlament, coaliția PSD-ALDE poate trece fără probleme o inițiativă de suspendare. UDMR sare ușor din schemă. Deși ei au semnat un pact de parteneriat parlamentar cu PSD-ALDE, președintele Kelemen hunor a declarat că nu susține ideea de re-propunere a lui Sevil Shhaideh. Chiar și așa, PSD-ALDE dețin peste 50% din locurile disponibile în Parlament. Asta înseamnă că nu ar trebui să aibă vreo problemă în a obține voturile necesare unei inițiative de suspendare.
Istoria nu foarte îndepărtată a demonstrat că astfel de inițiative radicale sunt, cu ușurință, puse în practică.
În primăvara lui 2007, președintele în funcție, Traian Băsescu era suspendat de Parlament. Motivul invocat atunci era „încălcarea Constituției și este implicarea în fapte de natură penală.” La vremea aceea, Curtea Constituțională a dat aviz negativ, considerând acuzele, nefondate, însă din moment ce poziția acesteia era strict consultativă, Parlamentul a continuat procesul de suspendare. Referendumul organizat s-a soldat cu un verdict zdrobitor în favoarea președintelui Băsescu, care a obținut 74% din voturi, păstrându-și astfel funcția.
Istoria s-a repetat 5 ani mai târziu când același Traian Băsescu era amenințat cu demiterea. Poziția Curții Constituționale a fost identică cu momentul 2007, dar Parlamentul a continuat demersurile de suspendare. De data aceasta, validarea referendumului era condiționată de „participarea la vot a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”. La acea vreme, scorul din sondaje era concludent. 80% din votanții îl erau pro-demitere. În ciuda acestui fapt, Traias Băsescu a rămas în funcție pentru că la scrutin s-au prezentat numai 46% din cetățenii înscriși pe listele permanente.
Citește și: Liviu Dragnea, declarații după ce președintele a respins propunerea lui Sevil Shhaideh ca premier
La ora 16:00, președintele PSD, Liviu Dragnea va susține o conferință de presă unde va răspunde deciziei luate de Klaus Iohannis. În urma direcției setate de liderul PSD, se vor putea face speculații pe marginea mișcărilor politice următoare.
Acest site foloseste cookies.
Read More