Un cutremur cu magnitudinea 3,4 s-a produs sâmbătă, 21 noiembrie, la ora 5:26, în zona Vrancea. A fost la 140 de kilometri adâncime, la 34 de kilometri vest de Focșani și la 69 de kilometri nord de Buzău, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului.
Institutul îl numește „cutremur slab”. La asemenea adâncime și magnitudine, seismele trec de obicei neobservate.
Vine însă la trei zile după cel de miercuri noaptea, de 5,7, care a trezit jumătate de țară. De aceea întrebarea firească e dacă e o replică.
Directorul INFP, Constantin Ionescu, a răspuns chiar miercuri, înainte să existe cutremurul de azi. „De obicei, la asemenea cutremure nu sunt generate replici, pentru că este specific cutremurului din Vrancea”, a spus el la România TV. La Euronews România a adăugat că, în primele ore de după seismul mare, nu se înregistrase nicio replică, „chiar și cât mai mică”.
Zona se mișcă oricum des. Tot miercuri au mai fost două cutremure mici, de 2 și de 3,1. Pe 19 octombrie a fost unul de 4,8, pe 6 septembrie unul de 4,1, iar la sfârșitul lui august, cinci într-o singură zi, toate sub 3,5.
Diferența dintre cele două cifre e mai mare decât pare. Scara magnitudinii nu urcă treaptă cu treaptă, ci prin înmulțire. Un cutremur de 3,4 eliberează de câteva mii de ori mai puțină energie decât unul de 5,7.
Despre cel mare, Ionescu a spus că se încadrează în activitatea obișnuită a zonei. „Aceste tipuri de cutremure, situate în fereastra de 5,5–6 grade, se produc cam la doi ani în zona Vrancea”, a explicat directorul. „Nu este un motiv de îngrijorare.”
INFP nu a anunțat pagube după cutremurul de sâmbătă.
