În cartea sa, „Bucate, vinuri și obiceiuri românești” (2001), regretatul Radu Anton Roman a descris prefacerile laptelui, de la primul muls până la orice variantă de produs lactat finit. Îți prezentăm 18 denumiri 100% românești date produselor din lapte pe care (nu) le-ai știut.
MIC DICȚIONAR AL LAPTELUI
Broștioi = Este laptele fiert cu cheag, care se adună zilnic după ce a fost puțin acrit, pentru zilele de iarnă. Laptele se amestecă consistent în aceeași putină închisă foarte bine.
Caimac = Este acea pieliță sau coajă suficient de groasă care se formează atunci când se fierbe laptele
Caș = Este laptele nefiert, scurs de zer, care poate să fie proaspăt, cu gust dulce, sau dospit/fermentat
Chișleag = Este laptele nefiert, prins și smântânit
Colasră, colastră = Este laptele muls imediat după ce vaca a fătat și este ușor îmbrânzit și mai dulce decât laptele obișnuit
Groscior, groștior = Este smântâna dulce de pe oale înainte de a se prinde bine
Jintiță = Este amestecul format din zer și urdă care apare pe fundul ceaunului în momentul fierberii zerului pentru formarea de urdă
Jintuială = Zerul rămas de la urdă sau cel mai gros zer scos din caș
Lapte acru = Este laptele dulce fiert și închegat
Lapte bătut = Combinația dintre chișleag și smântână
Lapte covăsit = Laptele dulce fiert și închegat care se mai numește și covașă muntenească
Sămătiș = Este cel mai acru lapte și destul de gros (cam cât un deget)
Scopt = Acel amestec între brânza de vaci și laptele înăcrit
Smântână = Este o cremă grasă care se formează la suprafața laptelui nefiert
Soboră = Spuma laptelui recent muls (înainte de strecurare)
Țâțâni = Laptele acru subțire
Zară = Este lichidul care se obține după s-a despărțit untul de smântână
Zer = Este un lichid care se produce din caș, de culoare galben verzui, cu un gust acru. Zerul se produce și din prepararea cașcavalului, a brânzei ori a untului sau laptelui prins.
Acest articol a fost actualizat la: 20 ianuarie 2016 17:58