Știri

Doamna Elena este nevăzătoare din naștere. Ajunsă la vârsta pensionării, ea trebuie să suporte asta de la autorități…

Elena Lăzăriciu este nevăzătoare din naștere. Femeia, în vârstă de 73 de ani, nu a zărit niciodată mai mult de câteva umbre și nu a fost vreodată capabilă să distingă forme sau fețe. Ea a fost încadrată de nică în grad de handicap.

Împăcată cu gândul că niciodată nu va vedea, ea s-a luptat să depășească deficiența și a lucrat zeci de ani ca orice om normal. A intrat la pensie la limita de vârstă.

„Eu așa m-am născut. Eu nu aș putea să vă spun cum arătați la față, nici dumneavoastră și nici domnul. Vă văd asș ca chip, dar nu as putea sa vă descriu la nimeni”, le-a spus femeia jurnaliștilor de la România TV.

Femeia a fost încadrată în grad de handicap grav cu însoşitor, însă de câţiva ani nu mai are pe nimeni care să îi fie alaturi şi să o ajute. În urma cu câteva luni a primit un nou certificat de handicap, acesta fiind nerevizuibil, însă acum este chemată din nou la comisia de specialitate pentru o nouă reevaluare medicală.

Reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Socială spun că e nevoie de o reevaluare pentru că de la dosarul femeii lipsesc anumite documente medicale.

În aceste condiţii, femeia de 73 de ani care abia se descurcă trebuie acum să meargă în faţa comisiei să demonstreze încă o dată că este nevăzătoare.

RECOMANDARE: Bătrâna se afla pe patul de moarte, iar o asistentă s-a strecurat în camera ei și a făcut ceva care i-a făcut și pe medici să plângă. Camerele au surprins totul

Bunica lui Jeremiah Nichol zăcea de ceva vreme pe patul de spital și era aproape de sfârșitul vieții. Ea era îngrijită aici de mai multe asistente, printre care și Isabelle.

Aceasta era genul de femeie dedicată în totalitate meseriei sale, care merge chiar și dincolo de obligațiile de serviciu pentru a se asigura că pacienții au parte de o ședere ușoară în spital.

Când Isabelle a aflat că bătrâna nu mai avea foarte mult pe această lume, s-a strecurat în camera bătrânei și a făcut ceva uimitor. Isabelle a ținut-o de mână pe Helen, bunica lui Jeremiah, și a întrebat-o dacă poate să îi cânte.

Asistenta fusese binecuvântată cu vocea unui înger și a dorit să facă acest gest din compasiune pentru bătrâna aflată pe patul de moarte.

Din fericire momentul acesta special a fost surprins de camere, așa încât familia lui Helen nu va uita niciodată aceată clipă frumoasă în viața bunicii.

RECOMANDARE: Bătrâna condamnată după ce și-a ucis violatorul a murit

Profira Angheluță, vasluianca de 80 de ani condamnată la 5 ani de închisoare după ce l-a ucis pe bărbatul care a încercat să o violeze, s-a stins din viață la Spitalul Județean Vaslui.

Imediat după pronunțarea sentinței, starea de sănătate a femeii s-a agravat, iar bătrâna le-a mărturisit vecinilor că se teme că va muri după gratii. Ea a decedat înainte ca apelul ei la sentința inițială să fie judecat la Curtea de Apel Iași.

”Într-adevăr, femeia a murit la Spitalul Judeţean Vaslui, unde a fost transportată cu o ambulanţă, după ce i s-a făcut rău acasă. Pe lângă vârstă, şi condamnarea sa la închisoare cu executare i-a înrăutăţit starea de sănătate”, a declarat primarul comunei Tăcuta, Florin Ionel, potrivit Adevărul.

Profira Angheluță a ajuns în atenția României în luna octombrie a anului trecut. Ea l-a omorât în bătaie pe vecinul cu 20 de ani mai tânăr care a încercat să o abuzeze sexual. Ea nu s-a lăsat intimidată atunci când individul a început să o pipăie și să îi ridice fusta și l-a lovit cu tot ce i-a picat în mână. Agresorul s-a împiedicat pe scări și a căzut, iar bunicuța a continuat să-l lovească cu cizmele în cap până când și-a dat ultima suflare.

Judecătorii au apreciat că bătrâna a comis crima „sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei”.

Sentința de 5 ani de închisoare, dată luna trecută, a fost atacată de Profira Angheluță și de procurori.

Acest articol a fost actualizat la: 2017-11-09T16:09:47+02:00 16:09

Share
Scris de
Catalin Nae

Acest site foloseste cookies.

Read More