Laszlo Kover a fost reales marţi preşedinte al parlamentului Ungariei. Politicianul deține această funcţie din 6 august 2010.
Kover, membru al partidului Fidesz, a fost ales în urma unui scrutin secret, cu 143 voturi pentru, 35 de voturi împotrivă şi o abţinere.
După anunţarea rezultatelor votului, Laszlo Kover a depus jurământul pentru noul mandat la conducerea forului legislativ de la Budapesta.
Citește și: Accident în Ungaria. Trei români au murit, alți șase au fost răniți
Noul parlament ungar, reunit marţi pentru prima dată după alegerile legislative de la începutul lunii aprilie, va avea 15 comisii, dintre care zece vor fi conduse de Fidesz şi de partenerii săi creştin-democraţi aflaţi la guvernare, iar celelalte cinci de către opoziţie.
Parlamentul ungar va avea cinci vicepreşedinţi, dintre care trei delegaţi de partidele aflate la guvernare şi doi de opoziţie.
Formaţiunea naţionalistă Jobbik, ce deţine cel mai numeros grup parlamentar din opoziţie, va conduce comisiile pentru securitate naţională şi dezvoltarea mediului de afaceri, în timp ce socialiştii – care l-au propus pe Istvan Hiller pentru un post de vicepreşedinte – vor avea preşedinţia comisiei pentru afaceri sociale.
Începând cu anul 2022, mari cantități de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrare Ungariei.
Firmele din această țară au rezervat deja întreaga capacitate de 4,4 miliarde metri cubi pe an a conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria.
Țara noastră va pune la punct condițiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020, după ce România și Ungaria au semnat luni, la București, un acord, prin miniștrii de Externe Peter Szijjarto şi Teodor Meleşcanu.
„Aceasta este prima oportunitate din ultimele decenii pe care o are Ungaria de a cumpăra mari cantităţi de gaze naturale dintr-o altă sursă decât Rusia”, a spus Peter Szijjarto, care a adăugat că acest acord de cooperare reprezintă un progres istoric pentru asigurarea securităţii energetice a Ungariei, conform agenției de presă maghiare MTI.
Potrivit oficialului ungar, partea română a convenit să construiască staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020, urmând ca această capacitate să fie majorată până la 4,4 miliarde metri cubi în 2022. Citește continuarea AICI.
Acest articol a fost actualizat la: 2018-05-08T15:48:40+03:00 15:48
Acest site foloseste cookies.
Read More