SUMMIT UE la Bratislava: Principalele puncte de discuție

Uniunea Europeană încearcă vineri, la Bratislava, să dinamizeze prin proiecte concrete blocul ameninţat de un calendar electoral foarte încărcat, ascensiunea populismului şi plecarea anunţată a Regatului Unit, care urmează să se concretizeze, relatează Reuters.

Pe agenda adoptată a reuniunii din capitala slovacă a Celor 27, la care nu participă partenerul lor britanic, se află dublarea Planului de investiţii Juncker, iar subiectele se întind până la marcarea a 60 de ani de la Tratatul fondator de la Roma al Comunităţii Europene, în martie 2017, relatează news.ro.

Securitatea, apărarea, creşterea economică şi tineretul sunt priorităţile, nu tocmai noi, impuse după lovitura referendumului britanic de la 23 iunie şi pregătite de către cuplul franco-german.

Imperativul în privinţa Uniunii Europene este trecerea la viteza superioară şi recucerirea opiniei publice. Altfel blocul riscă să se disloce.

„Dorim ca îngrijorările populaţiilor noastre să se calmeze şi ca Europa să fie din nou sinonimul speranţei şi viitorului”, a declarat joi Angela Merkel despre „planul de la Bratislava”, într-o întâlnire, la Paris, cu François Hollande.

„Noi nu vrem să lăsăm pe nimeni la marginea drumului”, a spus cancelarul german, care s-a declarat convins că celelalte state membre se vor asocia propunerilor Berlinului, Parisului şi Comisiei Europene.

„Există o voinţă adevărată de a avansa”, a apreciat ea.

La sosirea sa la Bratislava, preşedintele Consiliului European Donald Tusk, a pledat pentru „o evaluare sobră şi sincer onestă a situaţiei”.

„Lucrul de care avem nevoie în prezent este un scenariu optimist pentru viitor”, a declarat el. „Eu nu am nicio îndoială cu privire la acest lucru, însă asta necestă un diagnistic realist al cauzelor Brexitului şi consecinţelor lui politice asupra întregii Europe”, a subliniat preşedintele Uniunii Europene.

Însă intenţiile Regatului Unit rămân foarte vagi. Premierul britanic Theresa May cere timp, iar fostul premier belgian Guy Verhofstadt, care va negocia din partea Parlamentului European în acest dosar, vrea să încheie negocierile înaintea alegerilor europene din 2019, la fel ca majoritatea capitalelor europene.

Înainte de orice negocieri, Londra trebuie să activeze Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona cu privire la ieşirea unei ţări din UE, un gest pe care ragatul nu-l va face până la sfârşitul lui 2016.

„Theresa May spune «Brexitul este Brexit», dar nu e nimic nimic în spate”, îşi exprimă iritarea un diplomat francez. „Această incertitudine este prejudiciabilă pentru toată lumea. Este necesar să fie menţinută coeziunea Celor 27 pentru a exercita presiuni asupra Londrei”, subliniază el.

SUMMIT UE: Propunerile grupului Visegrad

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri dimineaţă că cele patru state Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) vor depune un text de propuneri comune la summitul UE de la Bratislava în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă în acest moment blocul comunitar, informează Reuters.

”Cele patru state ale grupului Visegrad pregătesc un text, pe care îl vom depune sub forma unor propuneri comune în faţa Consiliului European. Acesta va fi un moment important în viaţa celor patru state”, a declarat Viktor Orban.

De asemenea, premierul maghiar a precizat că se aşteaptă ca presiunea fluxului migratoriu să crească din nou de-a lungul rutei balcanice, odată ce condiţiile meteorologice se înăspresc, iar ruta maritimă dinspre Libia spre Italia devine imposibilă de traversat.

Cu o zi în urmă, şeful cabinetului premierului maghiar a declarat că scopul urmărit de statele Visegrad la summitul UE de la Bratislava este de a sprijini eforturile autorităţilor bulgare în ceea ce priveşte blocarea afluxul de migranţi de la frontiera turcă.

”Statele Visegrad vor face cel mai probabil o declaraţie comună la Bratislava… şi ne aşteptăm să facem propuneri comune. Obiectivul discuţiilor va fi să întărim legitimitatea acestor naţiuni în Europa”, a declarat demnitarul maghiar.

De asemenea, acesta a precizat că viitorul Europei se va decide la frontiera bulgaro-turcă.