Cu o lună înainte de Cracovia, Polonia trecuse printr-o săptămână pe care mulți părinți de acolo n-o vor uita: trei atacuri în școli, în doar patru zile. Atacurile în Polonia, rare până de curând, au devenit în ultimul an o temă de discuție în toată țara, iar sâmbătă s-a adăugat cel mai grav dintre ele.
În Piața Principală din Cracovia au murit șase oameni, iar în casa atacatorului au mai fost găsite trei cadavre, cum am scris aici. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a vorbit despre „un act de teroare îndreptat împotriva locuitorilor și turiștilor aflați în Cracovia”. Ministrul de Interne, Marcin Kierwiński, spune că atacatorul avea „vederi foarte radicale”. Motivul exact nu se știe încă.
Nu e prima dată în ultimul an când polonezii își pun întrebări despre violența din jurul lor.
Trei școli, patru zile
Pe 7 octombrie, un tânăr de 19 ani a intrat cu o macetă într-un liceu tehnologic din Ostrołęka, un oraș din nord-estul Poloniei. Au fost zece răniți, inclusiv el. În rucsac avea explozibili făcuți în casă, care nu au explodat.
A doua zi, un băiat de 15 ani a intrat cu trei cuțite într-o școală generală din Leszczydół-Nowiny, un sat din aceeași regiune. Îngrijitorul școlii, un bărbat de 37 de ani, a murit, iar alți doi oameni au fost răniți. Băiatul și-a filmat atacul cu o cameră prinsă de cască.
Pe 10 octombrie, o tânără de 21 de ani a înjunghiat trei cursanți ai unei școli pentru adulți din Varșovia.
Anchetatorii nu au găsit vreo legătură între cele trei atacuri. Reacția a fost însă una pe care Polonia nu o mai trăise. Pe 9 octombrie, după un mesaj care anunța pe internet o „vineri sângeroasă”, cam 50 de școli și-au anulat orele. În doar câteva zile, poliția a verificat circa 64.000 de școli și a reținut 117 oameni.
Premierul Donald Tusk a vorbit atunci despre un „cult al violenței” alimentat de internet și a spus că unii dintre cei reținuți se învârteau în cercuri de extremă dreapta. Serviciul polonez de informații a transmis că nu există indicii că un stat străin ar fi fost în spatele atacurilor.
Toporul de la Universitate
Cu un an și jumătate înainte, pe 7 mai 2025, un student la Drept de 22 de ani a atacat cu toporul o portăriță de la Universitatea din Varșovia. Femeia, de 53 de ani, a murit, iar un agent de pază care a încercat s-o apere a fost rănit grav.
Medicii psihiatri au stabilit că studentul era într-o criză psihotică în momentul atacului. În august 2026, instanța a decis ca el să nu fie judecat, ci internat pe termen nedeterminat într-o secție de psihiatrie de maximă siguranță.
După atac, universitatea a angajat mai mulți paznici și a introdus controlul accesului în campusul central.
De data asta, cu armă de foc
Ce face atacul de la Cracovia diferit e arma. În școli s-a atacat cu cuțite și cu macete. La Cracovia, atacatorul a tras cu o armă semiautomată asemănătoare unui AR-15 și mai avea un pistol și alte arme în mașină.
Atacurile armate de felul ăsta sunt foarte rare în Polonia. Cel mai cunoscut caz recent cu armă de foc a fost unul de familie, nu unul îndreptat spre necunoscuți. În iunie 2025, în satul Stara Wieś, tot în regiunea Cracoviei, un bărbat de 57 de ani și-a ucis fiica și ginerele cu o pușcă făcută în casă. Peste 800 de polițiști l-au căutat prin păduri câteva zile, până când a fost găsit mort.
După atacurile din școli, la Varșovia a pornit o dispută politică despre cum ar trebui controlat conținutul violent de pe internet. Tusk i-a reproșat președintelui Karol Nawrocki că, în ianuarie, a respins prin veto legea care aplica regulile europene pentru platformele online. După Cracovia, Tusk le-a cerut politicienilor: „Nu vă jucați cu această tragedie.”
Doliul național decretat de Nawrocki după atacul de la Cracovia se încheie luni seară.