Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Potrivit noilor modificări, preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt.
De asemenea, legea prevede că magistrații au posibilitatea de a se pensiona anticipat, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puțin 20 de ani vechime.
Potrivit unui comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială, şeful statului solicită coaliţiei majoritare reluarea de urgenţă a procesului legislativ cu privire la toate cele trei legi ale justiţiei, prin consultări reale cu profesioniştii din domeniu şi preluarea expertizei acestora pentru a alinia legislaţia la standardele Comisiei de la Veneţia şi subliniază că modificările aduse cadrului legal existent în materie judiciară reprezintă „un regres pentru democraţia din România, pericol semnalat şi de partenerii noştri europeni, de Comisia Europeană şi de GRECO”.
„Preşedintele a avertizat, în repetate rânduri, că o serie de modificări aduse Legii nr. 303/2004, precum noile condiţii de pensionare ale magistraţilor, modalităţile de numire sau revocare a procurorilor cu funcţii de conducere şi extinderea prerogativelor ministrului justiţiei, relativizarea unor standarde profesionale, introducerea unor criterii subiective –
exclusive ori determinante în evaluarea magistraţilor -, slăbirea independenţei procurorilor în realizarea rolului lor constituţional, modificarea condiţiilor de răspundere a magistraţilor, au un impact negativ direct asupra actului de justiţie şi asupra calităţii acestuia”, precizează Administraţia Prezidenţială.
În comunicat se mai menţionează că, la solicitarea Preşedintelui României şi a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia a formulat o opinie preliminară asupra legilor justiţiei, care se va regăsi şi în documentul final din luna octombrie şi în care se precizează că numeroase prevederi sunt neconforme cu standardele de democraţie şi statul de drept.
În plus, în scopul adoptării unui act normativ coerent şi a unei legiferări responsabile, preşedintele României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi partidele de opoziţie au formulat, în decursul ultimului an, nouă sesizări de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile acestei legi de o importanţă crucială pentru bunul mers al justiţiei.
De asemenea, preşedintele Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea acestor modificări, iar în data de 25 septembrie, Curtea Constituţională a respins şi ultima sesizare de neconstituţionalitate, situaţie în care actul normativ urmează să intre în vigoare ca urmare a promulgării, menţionează sursa citată.
Şeful statului precizează că „spre deosebire de celelalte două legi ale justiţiei deja promulgate, în lipsa unor dispoziţii tranzitorii care să permită etapizarea aplicării noii concepţii a legiuitorului privind accederea în profesie, respectiv încetarea activităţii de judecător sau procuror, aplicarea imediată a dispoziţiilor din cuprinsul
Legii 303/2004 riscă să pună în pericol stabilitatea şi buna funcţionare a sistemului judiciar, prin blocarea activităţii instanţelor şi parchetelor”.
Citește și: Ce spune Tudorel Toader despre amnistie și grațiere
Acest articol a fost actualizat la: 2018-10-12T14:36:17+03:00 14:36
Acest site foloseste cookies.
Read More