Klaus Iohannis a suspendat ședința CSAT. Ce se întâmplă cu rectificarea bugetară

Şedinţa CSAT a fost suspendată, iar Guvernul trebuie să vină cu un nou proiect de buget, în care trebuie să explice motivaţiile pentru tăierile bugetare în zona securităţii naţionale, în condiţiile unei rectificări bugetare puternic pozitive, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis.

El a amintit că avizul CSAT nu este unul facultativ.

„Guvernul a publicat în august un proiect de rectificare bugetară, un proiect care reprezenta o rectificare bugetară puternic pozitivă. (…)

Totuşi, spre suprinderea multora, pe o rectificare puternic pozitivă Guvernul a propus tăieri semnificative la foarte multe instituţii importante din zona securităţii naţionale. (…)

Nu s-a putut obţine unanimitate în CSAT, nu s-a putut obţine de nicăieri avizul necesar.

Am luat decizia să suspend şedinţa CSAT deoarece, după părerea mea, rectificarea bugetară este necesară dar, pe de altă parte, nu putem face abstracţie şi nu dorim să facem abstracţie de la principiul colaborării loiale între instituţii.

Şi atunci, prin suspendarea şedinţei CSAT am creat posibilitatea guvernului să revină cu un nou proiect de rectificare, să renunţe la aceste tăieri bugetare în zona securităţii naţionale, care în niciun caz nu pot fi explicate decât eventual printr-o sintagmă de tip ‘şicană politică’, să revină la discuţii, la colaborări şi imediat ce situaţia va fi remediată se va putea obţine avizul CSAT”, a precizat şeful statului.

Ce instituții pierd bani la rectificarea bugetară

Ministerul Finanţelor a publicat luni seară a nouă formă a rectificării bugetare, cu modificări semnificative, atât la nivelul veniturilor şi cheltuielilor de la bugetul de stat, cât şi la nivelul tăierilor operate la bugetele unor instutuţii.

Administraţia Prezidenţială va avea, în continuare, bugetul redus cu 11,1 milioane lei.

În proiectul anterior, mai apăreau diminuări, care acum s-au micşorat, la următoarele instituţii: Ministerul Cercetării şi Inovării: 61,3 milioane lei (faţă de -122,1 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază: -15 milioane lei (faţă de -22,7 milioane lei), Ministerul Turismului (- 17,3 milioane de lei), Serviciul de Informaţii Externe: -2,8 milioane lei (faţă de -16,5 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -14,2 milioane lei (faţă de -16,2 milioane lei).

Citește și: Liviu Dragnea a decis soarta lui Darius Vâlcov