Legea pentru combaterea spălării banilor, adoptată cu scandal. Ce au făcut PSD și ALDE

Legea pentru combaterea spălării banilor a fost adoptată de Camera Deputaților cu scandal. Prima dată proiectul a căzut, apoi reprezentanții PSD-ALDE au decis să repete votul sub pretextul că nu au fost înregistrare voturile unor deputați.

La a doua votare, proiectul a trecut. Opoziția a anunțat că va contesta la CCR rezultatul votului de azi.

„Cascadorii râsului. Dupa ce legea a picat la prima încercare, Dragnea a ordonat repetarea votului și legea a trecut cu câteva voturi. Parlament de cascadorii râsului”, a scris pe Facebook deputatul USR Cristian Ghinea.

„Prima lege organică ce nu trece de votul Camerei Deputaților. Activitatea ONG-urilor nu va putea fi blocată de majoritatea PSD-ALDE sub pretextul implementării unei directive europene privind spălarea banilor și finanțării terorismului. 

Prima data când PSD-ALDE nu se poate impune”, a scris și deputatul USR Cristian Seidler.

Ulterior, acesta a revenit și a anunțat că legea a fost adoptată: „Votul a fost reluat și intr-un final a trecut. Pentru că pot… încă”.

Iniţial, legea a fost respinsă, înregistrându-se 163 de voturi „pentru”, 115 „împotrivă” şi 4 abtineri. Ulterior, când votul a fost reluat, legea a fost adoptată cu 170 de voturi „pentru”, 70 „împotrivă” şi o abţinere.

Deputatul PNL Gabriel Andronache a declarat, miercuri, că liberalii vor sesiza Curtea Constituţională în legătură cu proiectul de lege privind combaterea spălării banilor.

Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților conține mai multe prevederi controversate și criticate de organizațiile nonguvernamentale. Una dintre ele stabilește ca ONG-urile să fie obligate să raporteze toţi beneficiarii finali, adică toate persoanele care primesc ajutor financiar din partea acestor organizaţii.

De la această lege sunt exceptate organizațiile minorităților naționale. PMP susține că acest amendament a fost dat cu dedicație pentru UDMR.

Săptămâna trecută, când deputații juriști au discutat proiectul de lege, s-a decis și interzicerea emiterii de acțiuni la purtător, iar acțiunile emise anterior intrării în vigoare a legii să fie convertite în acțiuni nominative în termen de cel mult 18 luni.

Mai multe ONG-uri spun că prin adoptarea acestei legi vor rămâne fără activitate. Printre ele se numără și organizația caritabilă Salvați Copiii.

Ce spun ONG-urile despre Legea pentru combaterea spălării banilor

Salvaţi Copiii a trimis scrisori membrilor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru a atrage atenţia asupra traducerii necorespunzătoare a termenului de „beneficial owner” din versiunea în limba engleză a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.

Această preluare eronată a condus la instituirea unei obligaţii pentru asociaţii şi fundaţii de a comunica anual Ministerului Justiţiei datele de identificare ale tuturor beneficiarilor acestora.

„Atingerea scopului declarat al legii nu va fi asigurată prin crearea de liste cu identitatea a zeci de mii de beneficiari (copii, părinţi, cadre didactice ori asistenţi sociali, în cazul organizaţiei Salvaţi Copiii).

Măsurile de prevenire a riscurilor de spălare de bani ori finanţare a terorismului nu ar trebui să vizeze aceste persoane, caracterizate mai degrabă prin vulnerabilităţi sociale, medicale ori educaţionale, motivul prezenţei lor în sfera de atenţie a unei organizaţii neguvernamentale fiind exclusiv problemele cu care se confruntă şi necesitatea acoperirii nevoilor lor.

Comparând beneficiarii reali propuşi de lege, ne întrebăm care a fost raţionamentul pentru care un nou-născut, identificat, să presupunem, încă din momentul planificării intervenţiei medicale a unei organizaţii neguvernamentale, ar putea constitui un risc (de comitere a unei fapte de spălare de bani ori de terorism) mai mare decât deţinătorul a mai puţin de 25% din capitalul unei persoane juridice înregistrată la registrul comerţului.

În primul caz, raportarea identităţii copilului se impune, în al doilea caz, nu, deoarece doar deţinătorii a mai mult de 25% din acţiunile unei societăţi comerciale sunt avuţi în vedere la raportare”, se arată în apelul Organizației „Salvați Copiii”.

Președintele PSD a negat și că va fi închisă activitatea ONG-urlor dacă nu declară toți beneficiarii programelor lor, de exemplu persoanele fără adăpost care primesc mâncare.

„Nu înțeleg de ce. Bănuiesc că sunt ONG-uri de bună credință care desfășoară activități legale și transparente și nu au nimic de ascuns. De ce e supărarea asta? Este o prevedere care spune că, dacă nu pot fi idententificate aceste persoane, se face precizarea domeniilor sau categoriilor sociale”, a spus Liviu Dragnea.

Legea va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Citește și: Legea OFFSHORE adoptată de Camera Deputaților. Ce prevede