Consumatorii de droguri din Capitală pierd un serviciu esențial pentru sănătatea lor. Astfel infecțiile cu HIV, dar și hepatitele ar putea exploda în următoarea perioadă, avertizează Asociația Română Anti-SIDA (ARAS). În prezent consumatorii de droguri injectabile refolosesc seringile uzate sau le folosesc la comun. Încă de la finalul lunii decembrie nu mai sunt fonduri pentru distribuirea gratuită de seringi în aceste comunități vulnerabile din București.
Reprezentanții ARAS București au anunțat că sunt nevoiți să închidă acest serviciu după mai bine de 20 de ani, din lipsă de fonduri.
„Din cauza lipsei de fonduri, echipa mobilă ARAS, care a oferit timp de peste 20 de ani servicii de prevenire persoanelor cu vulnerabilitate crescută, nu mai intervine pe străzile Bucureștiului de la finele lunii decembrie 2020”, anunță Asociația.
Pe lângă asta, la centrul de asistență comunitară ARAS Titan nu mai sunt disponibile, de o săptămână, seringi de 1 ml, pe care consumatorii droguri prin injectare nu le pot achiziționa nici din farmacii.
Autoritățile naționale (Ministerul Sănătății, Agenția Națională Antidrog) s-au bazat întotdeauna pe sprijinul finanțărilor externe contractate direct de organizațiile neguvernamentale. Din păcate acestea nu au mai fost disponibile în anul 2020, iar asta le-a dat bătăi de cap organizațiilor care se luptă să ofere sprijin persoanelor vulnerabile.
Reprezentanții ARAS susțin că nu există sume alocate pentru a sprijini activitățile de reducere a riscurilor de infectare cu HIV/hepatite B și C pentru persoanele din grupurile-cheie (consumatori de droguri, lucrători sexuali). Planul operațional HIV/SIDA realizat în cadrul unui proiect cu finanțare prin Fondul Global pentru SIDA, Tuberculoză și Malarie este încă neasumat și nesemnat de către autoritățile naționale, din 2017, arată ARAS.
La ora actuală nu pot beneficia de sprijin medical și social decât persoanele care au act de identitate sau asigurare de sănătate. Toți ceilalți consumatori din comunitățile extrem de vulnerabile nu au niciun sprijin. Reprezentanții ARAS susțin că legislația din domeniul prevenirii bolilor infecțioase are un mecanism de aplicare defectuos, care nu poate fi pus în practică.
„În prezent, când fondurile structurale europene sunt disponibile pentru autoritățile naționale din domeniul sănătății și domeniul social, ele nu sunt alocate și pentru nevoile medicale și sociale ale acestor persoane vulnerabile și defavorizate. Programele sunt exclusiv pentru persoanele care dețin carte de identitate, iar unele numai pentru cele ce au asigurare de sănătate. Contractele de finanțare pentru aceste programe conțin niște limitări care le fac complet inadecvate lucrului cu persoanele vulnerabile — o birocrație lipsită de umanitate”, susțin cei de la ARAS.
Această criză apare periodic, însă autoritățile competente nu se implică să sprijine astfel de activități, deși au fost contactate de reprezentanții asociației în repetate rânduri.
„La începutul acestei luni, am adresat din nou autorităților centrale și locale, cu atribuții sau capacitate de intervenție în domeniu, scrisori prin care le solicităm sprijinul în remedierea acestei crize, cu care ne confruntăm periodic”, spune Maria Georgescu, director executiv ARAS.
ARAS (Asociația Română Anti-SIDA) este o organizație neguvernamentală care oferă servicii de prevenire a HIV/SIDA, hepatitelor, infecțiilor cu transmitere sexuală și de sprijin pentru persoanele afectate și pentru familiile acestora încă din anul 1992.
Unitatea mobilă ARAS (care nu mai funcționează din decembrie 2020) a fost finanțată, de-a lungul timpului, de către Fondul Global pentru SIDA, TBC și Malarie, UNAIDS și UNODC, UNICEF, Consiliul General al Municipiului București, Fondurile Structurale Europene (proiect POSDRU 2010-2013).
De-a lungul anilor au mai fost asigurate materiale de prevenire, teste, materiale sanitare și produse de igienă de către Agenția Națională Antidrog, Primăria Sectorului 1 București, Ministerul Muncii, iar Primăria Sectorului 3 București a acordat teren pentru biroul unității mobile.
Încetarea activității echipei mobile ARAS reprezintă un adevărat pericol nu numai pentru comunitățile vulnerabile din Capitală. Specialiștii atrag atenția că aceste persoane defavorizate fac parte din societate, iar riscul ca infecțiile cu HIV/ hepatită să se răspândească rapid oriunde este foarte mare.
„Ce trebuie luat în calcul este că oamenii ăștia nu sunt în afară societății. Toți au familii, interacționează cu noi oriunde, oricând și deci nu este obligatoriu că infecția să rămână în grupul vulnerabil. Nu, infecția va ieși din grupul vulnerabil, se va răspândi”, atrăgea atenția Dan Popescu, lucrător social ARAS, într-un reportaj Digi24.
Acest articol a fost actualizat la: 2021-02-04T14:02:11+02:00 14:02
Acest site foloseste cookies.
Read More